Managementul deșeurilor în cadrul instituțiilor medicale: actualizare privind extinderea COVID-19

Informații preluate și traduse de la Health Care Without Harm. 

24 Martie 2020. Informații actualizate concomitent cu apariția noilor detalii. Vă rugăm să verificați cele mai recente informații.

Adresă de contact: [email protected]

Odată cu extinderea globală a coronavirusului, crește și îngrijorarea față de felul în care trebuie să gestionăm deșeurile rămase de la potențiali pacienți infecțioși, de la personalul medical care îi îngrijește și din laboratoarele medicale. La acestea se mai adaogă structurile, precum supermarketurile care, probabil, de asemenea, folosesc echipamente de protecție; totodată, mai sunt și persoane rămase acasă cu simptome ușoare de îmbolnăvire, care, la fel, pot produce deșeuri potențial periculoase.

Deșeuri infecțioase în întreaga lume

Aproape fiecare țară are, cu mici varieri, o modalitate proprie de codare, clasificare și chiar tratare a potențialelor materiale infecțioase. Termenii de identificare a acestora sunt: deșeuri infecțioase, cu risc biologic, bio-patogenic sau patogenic.

Culoarea de cod este, de obicei, dar nu întotdeauna, roșie sau galbenă. Unele țări insistă că anumite tipuri specifice de deșeuri trebuie incinerate, iar altele nu trebuie incinerate. Fiecare țară trebuie să țină cont de ghidul de reglementare a deșeurilor, existent la nivel național: acele țări care nu au un astfel de ghid, ar trebui să se conducă de ghidul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).1

Aceasta susține că orice sistem care înregistrează cele mai bune practici în gestionarea deșeurilor infecțioase va putea, de asemenea, să gestioneze deșeurile potențial infectate cu SARS-CoV-2 (denumirea oficială a așa-numitului coronavirus, care provoacă boala cunoscută sub numele de COVID 19).Sistemele de segregare ar trebui să funcționeze în același mod ca și până acum. Nu este necesar ca deșeurile infectate (de la pacienții cu coronavirus) să fie tratae cu dezinfectant. Mai exact, deșeurile asociate cu Covid-19 nu trebuie tratate diferit de alte deșeuri infecțioase.

  • Separați deșeurile pe loc,
  • Tratați deșeurile de coronavirus ca și deșeuri infecțioase, adică, conform sistemului Dumneavoastră național,
  • Plasați-le în coșul de gunoi predestinat pentru materiale infecțioase, care va fi marcat cu o culoare corespunzătoare recipientelor de acest fel.
  • Colectați deșeurile cel puțin o dată pe zi și depozitați-le în containere care nu permit scurgerea apei și nu se deteriorează la împunsături. Aceste containere trebuie să aibă aplicată pe ele o etichetă-simbol care să facă referință la riscurile biologice,
  • Suprafețele de depozitare trebuie să fie curate, sigure, și protejate de contactul cu particule infectante, bacterii și microbi ale bolilor,
  • Cele mai bune practici de gestionare a deșeurilor, indică faptul că acestea ar trebui dezinfectate prin metode care nu țin de incinerare; se recomandă, în special tratamentul pe bază de abur, cum ar fi auto-clavarea sau dezinfecția cu ajutorul microundelor. Toate tehnologiile ar trebui să fie validate și testate în mod regulat,
  • După dezinfectare, deșeurile pot fi transmise pentru eliminare sau reciclare, către unitățile responsabile. Orice material care ar putea fi reutilizat, trebuie distrus întâi.

Aburul versus incinerarea și valorificarea energetică a deșeurilor

Atât OMS, cât și Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) au avizat metode de dezinfecție pe bază de abur sau alte metode, care evită incinerarea, din cauză că la incinerare se produc Poluanții Organici Persistenți (POP)3. De asemenea, costurile de incinerare sunt mult mai scumpe decât tehnologiile bazate pe abur4 și, în plus, înregistrează o amprentă de carbon mai mare. Captarea energiei de la arderea deșeurilor este cea mai poluantă și mai scumpă formă de generare a energiei5.

Personalul care gestionează deșeurile trebuie să fie instruit în mod adecvat6, și foarte atent în utilizarea echipamentului personal de protecție7, precum și să mențină o bună igienă pe parcursul aflării în acest focar fără precedent. Instituțiile de asistență medicală ar trebui să se asigure că angajații lor și cei ai subcontractanților lor sunt instruiți, protejați în mod adecvat și li se administrează vaccinuri împotriva tetanosului, hepatitei și pot avea acces la tratamente de profilaxie post-expunere.

Virusul este susceptibil la majoritatea dezinfectanților normali8. OMS recomandă 70% alcool etilic pentru a dezinfecta echipamentele dedicate refolosibile (de exemplu, termometre) între utilizări și hipoclorit de sodiu la 0,5% (echivalent cu 5000 părți per milion) pentru dezinfectarea suprafețelor atinse frecvent în case sau unități medicale. Asigurați-vă că suprafețele sau echipamentele sunt compatibile cu produsele de curățare9.

Săpunul și apa sunt, de asemenea, importante; tot ce este vizibil murdar ar trebui spălat cu apă și săpun. Murdăria sau materialele organice pot intra în reacție cu  dezinfectanții, inhibând astfel, proprietăților acestora, prin urmare, regula generală este: întâi spălați, apoi dezinfectați.

Utilizarea Echipamentului Personal de Protecție (EPP) de către lucrători și de către public, a crescut dramatic și este posibil să nu existe servicii specializate de gestionare a acestor deșeuri, sau ca aceste servicii să nu fie accesibile pentru toți. În acest caz, ceea ce ne avantajează este că virusul nu trăiește foarte mult în afara corpului uman. Timpul exact de supraviețuire a acestuia nu se cunoaște încă10, deși există dovezi că acesta poate dura mai mult de 3 zile pe suprafețe dure, precum plasticul și mai puțin pe suprafețele poroase11.

În afara mediului spitalicesc, măștile, EPP, țesăturile și alte deșeuri legate de coronavirus, care nu sunt biodegradabile, sunt colectate separat, ambalate dublu și etichetate cu data ambalării. Nu este necesar ca aceste materiale să fie întâi tratate cu dezinfectant. Dacă există vreo posibilitate (aici cu sens de risc) ca aceste măști sau EPP să fie luate drept bune pentru o ulterioară folosire (ilegală!)12, acestea pot fi tăiate sau distruse înainte de a fi transmise către lichidare. Agenția de Sănătate Publică din Anglia recomandă ca acestea să fie păstrate timp de 72 de ore până a fi trimise spre lichidare ca și deșeuri municipale obișnuite. Această perioadă reduce minimal riscurile, în cazul în care materialele date sunt refolosite de cei care lucrează cu deșeurile.

Referințe

1 WHO (2014) Safe management of wastes from health-care activities

2 WHO (2020) Water, sanitation, hygiene and waste management for COVID-19

3 UNEP (2003) Technical Guidelines on the Environmentally Sound Management of Biomedical and Healthcare Wastes (Y1; Y3). BIOMEDICAL TG

4 UNEP (2012) Compendium of Technologies for Treatment/ Destruction of Healthcare Waste

5 USEIA (2013) Updated Capital Cost Estimates for Utility Scale Electricity Generating Plants

6 WHO Training modules in health-care waste management (accessed 24 March 2020)

7 WHO (2020) Rational use of personal protective equipment for coronavirus disease 2019 (COVID-19)

8 USEPA (19 March 2020) List N: Disinfectants for Use Against SARS-CoV-2 | US EPA
WHO (2020) Water, sanitation, hygiene and waste management for COVID-19
S CDC (2019) Best Practices for Environmental Cleaning in Healthcare Facilities in Resource-Limited Settings: Version 1

9 Apple (2020) How to clean your Apple products

10 WHO (2020) Water, sanitation, hygiene and waste management for COVID-19

11 Doremalen, N. et al. (2020) Aerosol and Surface Stability of SARS-CoV-2 as Compared with SARS-CoV-1

12 Thailand Medical News (2020) Breaking! Thailand Health Authorities Raid Factory Recycling Used Face Masks

Link-uri utile ce conțin informații despre coronavirus

Pagina principală a OMS

Coronavirus disease 2019

Ghidul OMS cu privire la apa, sanitatie si managementul sistemului sanitar in relatie cu covid 19

Water, sanitation, hygiene and waste management for COVID-19

Ghidul OMS privind utilizarea Echipamentului Protector Personal
Rational use of personal protective equipment for coronavirus disease 2019 (COVID-19)
Advice on the use of masks in the community, during home care and in healthcare settings in the context of the novel coronavirus (2019-nCoV) outbreak

Recomandările OMS pe timp de carantină

Considerations for quarantine of individuals in the context of containment for coronavirus disease (COVID-19)

Prevenirea și controlul Infecțiilor în sistemul medical

Infection prevention and control during health care when novel coronavirus (nCoV) infection is suspected

Îngrijiri medicale fără daune, Asia de Sud-Est  

Op-ed (Philippines) | Managing COVID-19 – related Health care waste (with infographic)