Secretele murdare ale modei. Ai putea rezista un an fără să cumperi haine?

Astăzi, industria modei este unul dintre cei mai mari poluanți ai planetei. Industria fast fashion epuizează și poluează resursele de apă ale Pământului, lăsând în urmă consecințe negative și de lungă durată asupra mediului. Din păcate, oamenii nu iau în considerare aceste daune care pot afecta generațiile copiilor și nepoților lor.

Cândva, pe teritoriul Kazahstanului a existat o mare. Acum, în locul acelei mări e deșert. Dispariția mării Aral este unul dintre cele mai mari dezastre ecologice cauzate de industria confecțiilor, relatează Huffpost. Locul care cândva găzduia mii de pești, s-a transformat într-un vast deșert, locuit doar de cămile și câțiva arbuști. Motivul dispariției acestei mări este simplu: cursul râurilor ce cândva se revărsau în mare și o alimentau, au fost redirecționate – în mare parte pentru a asigura cu apă câmpurile de bumbac. Aceste schimbări au afectat totul – de la condițiile meteorologice (vara și iarna, devenind mai severe) până la sănătatea localnicilor. În doar 40 de ani, un bazin acvatic comparabil cu mărimea Irlandei pur și simplu a dispărut. Mulți din afara Kazahstanului nici măcar nu cunosc despre această situație! Fără o vizită la fața locului, fără să simți și să vezi catastrofa cu proprochii tăi, nu poți percepe complexitea acestei probleme.

https://www.ekoenergy.org/wp-content/uploads/post-Aral_Sea_1989-2008_compared.jpg

Marea Aral în 1989 (stânga) și 2008 (dreapta)

Știați că bumbacul poate provoca așa ceva? Aceasta, totuși, nu e toată dauna pe care industria textilă o poate aduce mediului!

 1. Industria modei este unul dintre principalii poluatori ai planetei.

 „Cred că există dovezi clare că industria textilă e unul top 5 poluanți ai lumii”, a declarat Lucy Siegle, inițiatoarea investigației despre amprenta modei asupra mediului din documentarul BBC ”Secretele murdare ale modei.Stacey Dooley Investighează” (Stacey Dooley Investigates: Fashion’s Dirty Secrets).

„Este o industrie nesustenabilă – anual, producem peste 100 de miliarde de articole de îmbrăcăminte noi din fibre noi, iar planeta nu mai suportă asta”, adăugă Lucy.

     Când Stacy întreba oameni în stradă unde ar clasa aceștia moda în termeni de poluare, comparând cu industrii precum cea a cărbunelui, petrolului sau cărnii, oamenii tindeau să considere industria modei cel mai puțin dăunătoare. În realitate, totuși, impactul acestei activități umane asupra mediului este comparabil cu industria cărbunelui și petrolului. De exemplu, Marea Britanie aruncă anual 300.000 de tone de haine la gropile de gunoi. Mai mult ca atât, microfibrele degajate de haine au devenit un factor important în poluarea cu plastic a râurilor și oceanelor.

shutterstock_766799668.jpg

 2. Bumbacul este o materie primă foarte nesustenabilă.

De obicei, bumbacul ni se prezintă ca un material pur și natural, pe când, de fapt este una dintre cele mai nesustenabile culturi din lume, din cauza dependenței de apă și substanțe chimice.

Dispariția mării Aral este un exemplu perfect în acest sens. În pofida faptului că o parte din mare a fost salvată de industria bumbacului, consecințele negative pe termen lung ale acestei catastrofe sunt enorme: pierderea locurilor de muncă, deteriorarea sănătății publice, condițiile meteorologice extreme (inclusiv furtuni de nisip vizibile din spațiu). Aceasta e lista incompletă a consecințelor.

În timpul experimentului, Stacey Dooley a calculat că producerea unei pungi de haine din bumbac utilizează cantitatea de apă potabilă necesară unei persoane pentru 80 de ani!

3. Poluarea râurilor lasă consecințe devastatoare.

În Indonezia, Stacey Dooley vizitează unul din cele mai poluate râuri din lume – râul Citarum. Fluviul este atât de poluat de substanțe chimice, încât păsările și șobolanii mor constant în apele sale. Sute de fabrici de confecții locale își revarsă substanțe chimice în acest râu, unde ulterior înoată copiii și ale căror ape continuă să fie folosite la irigare.

shutterstock_78371653.jpg

 4. Majoritatea brandurilor mari nu își asumă responsabilitatea pentru aceste consecințe.

În timp ce filma documentarul, Dooley a participat la Summit-ul Sustenabilității din Copenhaga, întâlnind acolo reprezentanți ai modei rapide ca ASOS și Primark. Abordând reprezentanții acestora pentru comentarii, toți au refuzat să vorbească. Totuși, Dolley a reușit să discute cu șeful inovației de la Levi’s: „La moment, lucrăm asupra unei soluții care ar distruge chimic hainele vechi, transformându-le în fibre noi, care la atingere ar fi ca bumbacul. Toate astea fără a consuma apă”, a declarat Paul Dillinger.

Realitatea este că brandurile mari nu-și vor schimba procesele de producție, decât dacă cineva din conducerea acestora ar lua o astfel de decizie sau ar exista legi care i-ar obliga acest lucru.

Cert este că ceva trebuie schimbat! Este în puterea noastră să boicotăm brandurile cu producție nesustenabilă, forțându-i astfel să se schimbe. Într-o lume din ce în ce mai afectată de poluare, în care resursele se epuizează rapid, schimbările radicale trebuie aibă loc la fel de repede.

Provoacă-te să nu cumperi deloc haine timp de un an! Adu-ți contribuția personală la conservarea resurselor naturale ale planetei. Să facem protecția planetei trendy! Să facem trendy purtarea hainelor până la uzare.

De asemenea, în loc să arunci hainele, le poți  da celor care au nevoie de ele. În Chișinău există mai multe locații în care poți aduce hainele de care nu mai ai nevoie.

DOBRO Boutique

Magazin caritabil care ajută animalele din Centrul de ajutor voluntar „Insula Speranței”. Aici se acceptă nu doar haine, ci și perdele, fețe de masă, pelerine, pături, vase și articole de decor casnic.

Shop-MESTO

Scopul principal al acestui magazin este de a ajuta familiile cu copii bolnavi în strângerea fondurilor pentru tratament.

O altă metodă sigură este să plasați hainele în containere metalice ale misiunii sociale Diaconia. Puteți fi sigură/r că angajații misiunii vor sorta lucrurile și le vor distribui celor care nevoiași. Informații actualizate aici.

Practicați upcycling-ul

Upcycling  se numește procesul de transformarea lucrurilor vechi în obiecte creative sau lucruri noi. De exemplu, puteți oferi hainele vechi artiștilor sau designerilor de modă pe care îi cunoașteți sau să căutați grupuri de inițiativă online.

RaPlanet este o echipă care transformă îmbrăcămintea uzată și neutilizabilă în covoare. Inițiativa a luat naștere în raionul Sângerei, dar se colectează textile și la Chișinău – pentru a transmite materialele, lăsați-le un mesaj pe Facebook.

Lăsați hainele curate lângă coșul de gunoi

Conform statisticii, majoritatea moldovenilor își aruncă hainele la coșul de gunoi. Dacă nu ai ocazia să mergi la târguri sau să cauți proprietari noi pentru lucrurile tale, atunci cel puțin lasă-le lângă coșul de gunoi fără a le arunca la un loc cu deșeurile.

De asemenea, construindu-ți garderoba, pune accent pe hainele de calitate bună, care se vor purta câțiva ani, în schimbul celor ultra trendy, care cel mai probabil își vor pierde relevanța sezonul viitor.

Când aveți nevoie de haine, le puteți cumpăra din magazinele second-hand sau stocuri (acolo puteți găsi haine absolut noi, de o calitate bună din Europa și SUA, la preț accesibil). Consumând astfel îmbrăcămintea, reducem emisiile de dioxid de carbon generate de hainele noi. Cu fiecare item nou cumpărat, nu facem decât să stimulăm cererea de producție a hainelor noi în cantități mai mari, generând emisii de CO2 și provocând încălzirea globală.

În afara pandemiei, EcoVisio organizează târgul EcoVisio FreeShop.

Acest articol a fost realizat cu susținerea financiară a Uniunii Europene. Conținutul articolului este responsabilitatea exclusivă a EcoVisio și nu reflectă neapărat opiniile Uniunii Europene.