Regionalizarea serviciilor de gestionare a deșeurilor în Republica Moldova!

Despre dezvoltarea sistemelor integrate de management al deşeurilor bazate pe abordare regională şi divizarea teritorială a ţării în 8 regiuni de management al deşeurilor se vorbeşte la nivel național mai bine de 10 ani, odată cu aprobarea Strategiei de gestionare deşeuri 2013—2027.
Deşi pe parcursul acestei perioade au fost mai multe încercări de a implementa acest sistem, abia în anul 2022 Guvernul Republicii Moldova a semnat cu Banca Europeană de Reconstrucţii şi Dezvoltare Acordul pentru finanţarea infrastructurii critice de gestionare a deşeurilor solide sub formă de împrumut în valoare de 25 de milioane de euro.

Împrumutul BERD face parte dintr-un pachet de finanţare mai amplu, Banca Europeană de Investiţii (BEI) oferind un împrumut suveran suplimentar în valoare de 25 de milioane de euro, precum şi mijloace financiare nerambursabile pentru investiţii din partea donatorilor internaţionali, toate aceste resurse fiind direcţionate spre implementarea Programului naţional „Managementul Deşeurilor Solide“ (MDS).

Pentru perioada 2023 — 2029, acest împrumut va fi utilizat nemijlocit pentru extinderea și modernizarea sistemului de gestionare a deșeurilor în 3 din total 8 Regiuni de management deșeuri:
  • RMD 5: Ungheni, Nisporeni, Călăraşi
  • RMD 8: Briceni, Ocniţa, Edineţ, Donduşeni
  • RMD 1: Cahul, Cantemir, Taraclia, Comrat, Vulcăneşti, Ceadîr-Lunga

Sunt multe neclarităţi şi interpretări eronate în rândul autorităţilor locale, consilierilor locali şi membrilor comunităţii, fapt care îngreunează considerabil implementarea proiectului, iar pentru unele din regiuni tergiversarea considerabilă a posibilităţii de îmbunătăţirea a situaţiei curente privind managementul deşeurilor.

În continuare, se explică cum funcţionează un Sistem integrat de gestionare a deşeurilor şi cum va funcţiona acest sistem într-o abordare regională.
1. Ce reprezintă o abordare regională şi divizarea teritorială a ţării în 8 regiuni de management al deşeurilor?

Un sistem regional de gestionare a deşeurilor se referă în mod obişnuit la municipalităţi din câteva raioane care se unesc şi îşi deleagă responsabilităţile de gestionare a deşeurilor către un operator regional, care reprezintă o entitate legală separată, guvernată de un consiliu, cu reprezentanţi votanţi din comunităţi şi municipalităţi rurale. Divizarea regională pe 8 RMD se prezintă în Desenul nr.1.
2. De ce este încurajat la nivel global implementarea unui sistem regional de gestionare deşeuri?

Acest model de gestionare deşeuri este promovat la nivel global în special în rândul ţărilor în curs de dezvoltare, deoarece prin implementarea acestui sistem se pot:
  • oferi servicii de eliminare a deşeurilor şi reciclare mai eficiente şi economice;
  • îmbunătăţi performanţa de mediu;
  • îmbunătăţi operaţiunile depozitelor de deşeuri;
  • gestiona responsabilitatea municipală asociată cu operaţiunile depozitelor de deşeuri;
  • reduce cantitatea de deşeuri eliminată prin depozitare.
3. Ce avem la ziua de azi?

Atunci când ne propunem să implementăm un sistem nou la nivel naţional evident se porneşte de la multe analize şi calcule în domeniu. Sunt necesare argumente, bune exemple şi competenţe necesare în special pentru beneficiarii proiectelor de infrastructură şi cei care comunică la direct cu reprezentanţii comunităţilor locale etc. O mare parte din aceste date se regăsesc în Studiile de fezabilitate deja elaborate (ex. Studii de fezabilitate pentru RMD 5,8 şi 1), dar o versiune simplificată o vom expune în continuare.

  • În primul rând se cere de analizat/cunoscut problema la nivel regional și nu doar local.

Un exemplu ar fi RMD 8, regiune în care se regăsesc 4 raioane: Briceni, Ocniţa, Edineţ, şi Donduşeni sau total 128 localităţi cu un număr de 206400 locuitori. La nivel de regiune, conform datelor IPM sunt înregistrate în total 128 gunoiști non-sanitare cu o suprafaţă de 143 ha. Fiecare din aceste gunoişti sunt exploatate neconform iar deşeurile generate în regiune sunt depozitate în amestec, nefiind organizată colectarea separată. Evident o mare parte din gunoişti (depozite non-sanitare) sunt amplasate în mod neadecvat lângă surse de apă, nu respectă reglementările standard de compactare şi acoperire şi sunt supuse arderilor necontrolate în mod regulat. Aceste activităţi pot provoca contaminarea apei subterane, poluarea aerului şi posibile probleme de sănătate. Municipalităţile care operează depozite de deşeuri sunt responsabile pentru orice contaminare care apare din aceste activităţi.

O prezentare sumară a acestor date cel puţin pentru 3 din cele 8 RMD se prezintă în Tabelul nr.1
  • Este important de înţeles ce reprezintă un Sistem integrat de gestionare deșeuri și cum va fi organizat acest sistem în fiecare regiune.

Sistem Integrat de Gestionare Deșeuri (SIGD) este un sistem care cuprinde toate activităţile de management a deşeurilor ((colectare, transport, sortare, reciclare şi eliminarea finală), toate realizate într-un mod sigur pentru mediu şi sănătatea populaţiei. În continuare prin implementarea Programului naţional „Managementul Deşeurilor Solide“ acest SIGD va funcţiona după principiul ilustrat în Desenul nr.2

Procesul de transportate spre staţie de transfer sau direct la depozitul regional este în detaliu descrisă în studiile de fezabilitate elaborate. Ca exemplu în RMD 8, doar deşeurile din mun. Edineţ şi Briceni vor fi iniţial transportate spre o Staţie de Transfer, după care aceste vor ajunge la depozitul regional. În cazul Donduşeni şi Ocniţa, deşeurile vor fi direct transportate la depozitul regional (mai multe detalii în Desenul nr.4).
Conceptul SIGD și elementele de infrastructură create, vor contribui la:
  • Promovarea colectării separate a deșeurilor la sursă.
Conform proiectului, deşeurile vor fi colectate pe 3 fracţii separate: deșeuri uscate (reciclabile, cu excepţia sticlei); deșeuri umede (biodegradabile) şi sticla, care va fi colectată separat pentru a evita probleme la staţia de sortare. Sticla colectată nu va trece prin staţia de sortare, dar va fi vândută companiilor de reciclare imediat după colectare. Gospodăriile din localităţile beneficiare vor fi dotate cu câte două pubele de 120 l (uscat şi umed). Deşeurile vor fi colectate „din uşă în uşă“. Adiţional vor fi amenajate şi platforme de colectare a deşeurilor dotate cu cel puţin două recipiente cu o capacitate de 1,1 mc (deşeuri uscate şi umede). Pentru a organiza colectarea separată a sticlei vor fi amplasate containere de 1,1 mc în apropierea magazinelor.

Deşeurile colectate după modelul prezentat mai sus vor fi evacuate de operatorul regional şi transportate iniţial la o Staţie de Transfer după care utilizând unităţi de transport de capacitate mai mare la Depozitul Regional unde va fi amplasată şi Staţia de sortare şi Staţia de compostare.

Odată ajunse deşeurile la depozitul regional, acestea vor fi supuse sortării (în cazul deşeurilor uscate colectate separat) şi compostării (pentru o parte din deşeurile umede). Ca finalitate, doar deşeurile care nu vor putea fi supuse reciclării sau compostării for fi eliminate în depozitul sanitar construit prin proiect. Cele mai multe neînţelegeri şi temeri din partea beneficiarilor de proiect vizează nemijlocit depozitul sanitar, distanţa până la acest depozit, impact mediu şi sănătate, etc. Pentru comparaţie, la moment ca exemplu în RMD 8 sunt 128 depozite de deşeuri (gropi de gunoi deschise). Odată cu construcţia depozitului regional, treptat gunoiștile neconforme vor fi închise, conform prevederilor Regulamentului privind depozitarea deșeurilor aprobat prin H.G. nr. 939/2023 și ale normelor pentru proiectare, construcţie și exploatare a depozitelor pentru deșeuri.

Un depozit sanitar deşeuri este proiectat astfel încât să protejeze apa subterană şi să prevină poluarea aerului şi emisiile de gaze cu efect de seră. În mod tradiţional, deşeurile sunt aduse la depozit şi sunt depuse pe o suprafaţă mare acoperită cu pământ sau un alt material de acoperire. După ce deşeurile sunt depuse în depozit, acestea sunt compactate şi acoperite cu un strat de sol pentru a reduce mirosurile şi a preveni accesul animalelor şi insectelor. În timp, depozitul este construit în straturi de deşeuri şi sol pentru a crea un efect de izolare şi a preveni poluarea mediului înconjurător.

Depozitul de deşeuri regional nou va fi proiectat şi operatîn conformitate cu standardele tehnice în domeniu astfel încât să protejeze sănătatea umană, să prevină daunele, să protejeze apele de suprafaţă şi subterane de poluare şi să minimizeze emisiile de metan în aer. Conform Studiilor de fezabilitate elaborate, proiectarea şi construirea depozitelor de deşeuri regionale sanitare va fi efectuată în conformitate cu prevederile Directivei 1999/31/CE privind depozitele de deșeuri şi a Regulamentului privind depozitarea deșeurilor aprobat prin H.G. nr. 939/2023, inclusiv norme pentru proiectare, construcţie şi exploatare a depozitelor pentru deşeuri.

Abordarea regională a proceselor de management a deșeurilor are cel puţin următoarele avantaje:
  • Reducerea costurilor operaţionale, deoarece costurile sunt împărţite între mai multe părţi;
  • Optimizarea rutelor de colectare și transport, reducând emisiile de CO2 şi consumul de combustibil. Acest lucru nu numai că este mai eficient, dar contribuie şi la eforturile de protecţie a mediului;
  • Crearea de facilităţi centralizate pentru sortarea, prelucrarea şi reciclarea deşeurilor, crescând rata de reciclare şi eficienţa procesului de recuperare a materialelor valoroase din deşeuri;
  • Preţuri mai bune pentru materialele reciclabile în funcţie de volumul produs, precum şi potenţial pentru o gamă mai largă de colectare a materialelor;
  • O mai mare flexibilitate și capacitate de adaptare la schimbările legislative sau la noi provocări în domeniul gestionării deşeurilor, permiţând o reacţie rapidă şi eficientă;
  • Programe de educaţie publică comune.
Din experienţa ţărilor care au trecut prin acest proces, cheile succesului implementării Sistemului regional de management al deşeurilor includ:
  1. Planificare adecvată: O planificare adecvată este esenţială pentru a implementa un sistem regional de management al deşeurilor. Planificarea trebuie să includă evaluarea resurselor necesare, bugetarea, proiectarea infrastructurii, identificarea surselor de finanţare şi implicarea comunităţii.
  2. Implicarea comunităţii: Comunitatea locală trebuie să fie implicată în implementarea sistemului regional de management al deşeurilor. Acest lucru poate fi realizat prin furnizarea de informaţii relevante despre planul de gestionare a deşeurilor şi prin implicarea acestora în procesul de luare a deciziilor.
  3. Infrastructură adecvată: Infrastructura adecvată este esenţială pentru a gestiona cu succes deşeurile. Aceasta poate include construcţia şi întreţinerea depozitelor de deşeuri, instalaţii de reciclare şi staţii de transfer.
  4. Implementarea unui program de educaţie și conștientizare: Un program de educaţie şi conştientizare poate ajuta la implicarea comunităţii şi la reducerea cantităţii de deşeuri generate. Aceasta poate include instruirea în materie de reciclare, reducerea consumului şi promovarea practicilor sustenabile.

Un exemplu despre cum a fost implementat un proiect bazat pe regionalizarea SIGD, implementat cu suportul financiar al BERD este cel din Vinka, Serbia care a fost dat în exploatare în anul 2021.
Imaginile prezentate confirmă la modul practic complexitatea procesului de construcţie a unui depozit regional sanitar, care în mod obligatoriu s-a construit în conformitate cu cele mai recente standarde europene. Ca rezultat, prin construcţia şi utilizarea depozitului regional se va contribui în mod semnificativ la îmbunătăţirea sistemului de management al deşeurilor din Serbia.

Un alt exemplu este Centrul regional de management aldeşeurilor din Celje, Slovenia care a fost construit în anul 2008. Municipiul Celje s-a alăturat altor 24 de municipalităţi din regiune şi a contribuit la gestionarea şi modernizarea depozitării deşeurilor pentru 215.000 de locuitori.

Centrul nou construit este destinat sortării, epurării mecanice şi biologice şi compostării deşeurilor. Centrul cuprinde o instalaţie de sortare şi un depozit de deşeuri colectate separat, o instalaţie de dezasamblare şi o instalaţie de compostare a deşeurilor biologice. Clădirea TMB (tratarea mecano-biologică) este proiectată într-un mod similar cu instalaţia de compostare. Proiectul prevede, de asemenea, un depozit pentru deşeurile care nu pot fi reciclate sau compostate construită în conformitate cu cele mai recente standarde europene. În faza finală a fost construită o instalaţie de spălare pentru vehicule şi echipamente, clădirea administrativă şi infrastructura aferentă.
Citește și
Navigare
Contacte
str. Alexei Mateevici 71
faradeseuri@gmail.com
Social media