Unde se duc deșeurile?
Realitatea este tristă. O parte din gunoi este arsă și, dacă în trecut bunicii noștri ardeau resturi de porumb și coji de ceapă, acum se ard pungi de plastic, diverse ambalaje și alte lucruri. Și bineînțeles, în acest caz, întregul tabel periodic fumegă din hogeaguri, depunându-se pe grădinile de zarzavaturi, livezi și câmpii. Iar substanțele toxice (mercurul, plumbul, arsenicul, etc.), se combină cu compușii organici.
Сu toții ținem la curățenie și ca niște adevărați gospodari, ceea ce nu am reușit să ardem în cuptor, evacuăm în afara curții, pentru a nu acumula deșeuri pe lângă casă. Dar deoarece nu există vreun punct de colectare, îl ducem, de obicei, spre la cel mai apropiat depozit de deșeuri. Fiecare sat are de la 3 la 7 astfel de depozite, în funcție de mărime.
Gunoiul nu doar se stochează la aceste gunoiști, el se descompune, degajând otrăvuri care nimeresc în sol, apoi în apele subterane, de unde se absorb în plante, apoi prin plante ajung în carnea și laptele animalelor, ca într-un final, să fie consumate tot de noi. De asemenea, dacă luăm în considerare faptul că în multe sate apa provine din fântâni, fără a trece prin filtre sau alte forme de protecție, se dovedește că tot ceea ce am aruncat cu grijă la gropile de gunoi, prin sol și apele subterane ajunge în paharul nostru.
Vă invităm să urmăriți documentarul care descrie experiența pozitivă a unui sat din raionul Criuleni, în care situația a început să se schimbe în acest sens, datorită locuitorilor activi și conștienți.
Acum, în satul Rîșcova există infrastructură pentru colectarea separată a deșeurilor, iar taxa pentru gestionarea deșeurilor a fost majorată de la 3 la 9 lei pe lună. Locuitorii sunt conștienți de cantitatea de muncă necesară pentru transportarea deșeurilor, astfel încât acestea să nu ajungă la gunoiști și, de asemenea, de efortul care trebuie depus pentru a beneficia pe seama procesării acestora.