Omenirea are la dispoziție doar o singură planetă. Oricât de vastă, nemărginită și bogată ar părea planeta noastră, este unică în univers. Din păcate, majoritatea oamenilor care conduc țara, urmăresc dezvoltarea producției, tind spre bunăstarea economică și socială, iar deseori caută să-și satisfacă interesele personale, și uită că rezervele naturale nu sunt nelimitate. Tocmai de aceea, omenirea a intrat în secolul XXI cu o serie de probleme ecologice. Deșeurile – una dintre cele mai mari probleme cu care omenirea este nevoită să se confrunte.

Cetățenii Republicii Moldova generează cantități foarte mari de deșeuri: de alimente și din grădinărit, de deșeuri din construcții și demolări, deșeuri miniere, deșeuri industriale, nămol, electrocasnice vechi, baterii, pungi din plastic, hârtie, deșeuri sanitare, haine vechi și mobilă… și lista poate continua. Cantitatea de deșeuri pe care o generăm este strâns legată de tiparele noastre de consum și de producție. Numărul foarte mare de produse care intră pe piață reprezintă o altă provocare. Schimbările demografice, precum creșterea numărului de gospodării alcătuite dintr-o singură persoană, afectează, de asemenea, cantitatea de deșeuri pe care le generăm (de exemplu, ambalarea produselor în pachete mai mici). Spectrul larg de tipuri de deșeuri și de rute complexe ale tratării deșeurilor (inclusiv cele ilegale) face dificilă obținerea unei imagini complete a deșeurilor generate și a locului în care se află acestea. Există date, deși de calitate variabilă, pentru toate tipurile de deșeuri.

Gestionarea neadecvată a deșeurilor contribuie la schimbările climatice și la poluarea atmosferică și afectează direct numeroase ecosisteme și specii de plante și animale. Depozitele de deșeuri, considerate a fi metoda de ultimă instanță în ierarhia referitoare la deșeuri, eliberează metan, un gaz de seră foarte puternic, care este asociat cu schimbările climatice. Metanul este format de microorganismele prezente în depozitele de deșeuri din cauza deșeurilor biodegradabile precum alimentele, hârtia și deșeurile provenite din grădini. În funcție de modul în care sunt construite, depozitele de deșeuri ar putea, de asemenea, să contamineze solul și apa.

După ce sunt colectate, deșeurile sunt transportate și tratate. În urma procesului de transport, se eliberează în atmosferă dioxid de carbon (cel mai prevalent gaz de seră) și poluanți ai aerului, inclusiv particule. Direct sau indirect, deșeurile ne afectează sănătatea și bunăstarea în numeroase moduri: sursele de apă potabilă sunt contaminate, culturile cresc pe terenuri contaminate, iar peștii ingerează substanțe chimice toxice, după care ajung în farfuriile noastre…

Executarea unui plan exact este aproape imposibil, dar cu ajutorul unor obiective bine stabilite privind protecția mediului referitor la activitatea de gestionare a deșeurilor putem limita volumul lor:

• Asigurarea unui management integrat al deșeurilor generate din activitate, menținerea unei evidențe corecte și complete a deșeurilor generate din activitate.
• Creșterea ratei de colectare selectivă a deșeurilor generate, pe tipuri și categorii.
• Depozitarea în condiții de siguranță deplină, a deșeurilor generate din activitate, pe categorii în spațiul special amenajat, în vederea eliminării/valorificării.
• Respectarea 100% a cerințelor legislative din punct de vedere al protecției mediului.
• Menținerea gradului de satisfacție a clienților de cel puțin 90% privind calitatea serviciilor oferite de societate.

Deșeurile au devenit o problemă globală, dar schimbarea provine de la tine. Moldovenii pleacă în țările europene și acolo sortează deșeurile. Iar când revin în Moldova, încetează să facă acest lucru, pentru că în țară nu există un sistem de colectare selectivă bine pus la punct. Schimbările încep de la tine, planeta e casa ta. Ai grijă de ea!