Lăsați frunzele în pace
Frunzele căzute toamna de pe copaci sunt considerate gunoi și aparent, privite ca o mare problemă. Totuși, lucrurile stau altfel. Frunzele sunt parte component a naturii, unde totul este foarte bine gândit. Astfel, am face foarte bine, lăsând frunzele căzute în grădină. Acestea servesc drept hrană pentru viermi și îmbunătățesc structura solului. Mai mult ca atât, frunzele protejează de îngheț rădăcinile copacilor și solul și rețin umiditatea în perioada rece a anului.
Totuși, când frunzele cad pe gazon sau pe o zonă amenajată cu flori, acestea trebuie strânse pentru a nu bloca accesul plantelor la lumină și aer. E important ca acest material natural să nu fie ars sau distrus. Daunele provocate de arderea frunzelor sunt extrem de periculoase – un fenomen, din păcate, prea des trecut cu vederea. Arderea masivă a frunzelor provoacă o poluare atmosferică, comparabilă cu emisiile industriale. Aceasta afectează starea de sănătate a oamenilor, acutizând bolile cronice, în special la persoanele care suferă de astm.

Arderea unei tone de resturi vegetale elimină în aer aproximativ 9 kg de microparticule de fum. Aceste particule constau din praf, oxizi de azot, monoxid de carbon, metale grele și compuși cancerigeni. Frunzele fumegânde fără acces la oxigen, eliberează în atmosferă benzopiren – substanță cu efect cancerigen. Mai mult ca atât, odată cu fumul, în aer mai sunt eliminate dioxine – unele din cele mai toxice substanțe pentru organismul uman.

Potrivit Agenției pentru Protecția Mediului din SUA, frunzele și celelalte deșeuri de grădină reprezintă peste 13% din totalul deșeurilor solide ale țării – 33 de milioane de tone anual. „În lipsa oxigenului la descompunere, aceste materiale organice eliberează metan, un gaz cu efect de seră”, afirmă Joe Lamp’l, autorul cărții ”Ghidul grădinarului verde”. De fapt, dincolo de dioxidul de carbon eliminat de suflantele și camioanele utilizate la îndepărtarea frunzelor, depozitele de deșeuri solide sunt cea mai mare sursă de metan antropogen în Statele Unite.

Evident, toamna e perioada frunzelor. Dar cum le gestionăm, fără a afecta mediul înconjurător și propria sănătate? Cum le transformăm într-un produs benefic pentru toți? Vă propunem următoarele opțiuni:
1
Compost

Adăugați frunzele la grămada cu compost. Compostul este un îngrășământ organic cu proprietăți de îmbogățire a oricărui tip de sol, crescându-i semnificativ randamentul. Adunați frunzele căzute într-un recipient, adăugând straturi de pământ a câte 5-10 cm. Dacă frunzele și solul sunt uscate, umeziți-le ușor cu apă. Proprietarii peluzelor pot adăuga la acest amestec iarbă tăiată, accelerând astfel procesul de maturare a humusului. De asemenea, puteți adăuga tulpini moi de legume, buruiene fără semințe și deșeuri alimentare de origine vegetală.
2
Sol pentru răsaduri și flori de interior

Adunați frunzele într-o pungă mare de plastic, adăugați la ele alte deșeuri verzi (buruiene anuale fără rădăcini și semințe), agitând și mestecând în mod regulat conținutul pungii. Odată putrezit, acest material organic devine un substrat excelent pentru creșterea răsadurilor și florilor de interior.
Solul obținut din frunze este ușor și tocmai potrivit pentru cultivarea florilor cu un sistem de rădăcini delicat (begonia, gloxinia, ciclamenul).
3
Mulci

Potrivit naturalistului David Mizejewski de la Federația Națională a Faunei Sălbatice din SUA, frunzele căzute pot aduce beneficii duble. „Frunzele formează un strat de mulci natural care ajută la suprimarea buruienilor, fertilizând în același timp solul. De ce să dăm bani pe mulci și îngrășăminte, când le putem produce singuri?”
Toamna pur și simplu înșirați frunzele pe patul germinativ și pe cărările adiacente. Stratul de mulci va ”controla” creșterea buruienelor și va împiedica spălarea mineralelor din sol. Primăvara colectați frunzele putrezite cu grebla sau amestecați-le cu solul la săpare.
4
Decor pentru cărările de grădină

În grădinile naturale, frunzele de toamnă se privesc foarte armonios pe cărărușe. Lăsați-le jos până la înnegrire și bucurați-vă de varietatea culorilor tomnatice.
5
Material de acoperire pentru plantele perene

Frunzele sunt un material perfect de acoperire în perioada rece a anului a trandafirilor, hortensiilor, crizantemelor și altor plante perene termofile. Tot cu frunzele poate fi îngrășat solul plantelor crescute în vazon. De asemenea, o „plapumă” frunzoasă va fi pe placul florilor bulboase: în așa fel, acestea vor înflori mai devreme decât de obicei. Nu uitați să îndepărtați frunzele primăvara, astfel încât bulbii să nu putrezească.
6
Material pentru paturi germinative calde

Pentru a obține o recoltă timpurie primăvara, umpleți cu frunze tranșeele pregătite din timp, lăsând solul săpat până în primăvară lângă viitoarele paturi calde. Adăugați deasupra straturi de iarbă mărunțită și alte reziduuri vegetale și udați totul cu apă (dacă toamna este sufficient de ploioasă, limitați-vă la umiditatea naturală). Primăvara, presărați frunzele așezate cu un strat de pămând și acoperiți patul cu un material nețesut. Când acestea se „încălzesc”, plantați răsadurile. Pentru a obține un pat cald, trebuie să săpați un șanț sau să instalați o barieră de protecție.
7
Sol pentru paturi germinative înalte

În mod similar, folosiți frunzele pentru a umple paturile germinative înalte. Primăvara, frunzele putrezite vor degaja în sol căldură, creând condiții optime pentru creșterea culturilor din grădină. Astfel de paturi contribuie la coacerea mai rapidă a roadei.
8
Îngrășământ de gazon

Pe vreme uscată, treceți peste gazon cu mașina de tuns fără coș. Frunzele zdrobite vor lăsa iarba să „respire” și vor pătrunde în sol, îmbunătățindu-i structura. Frunzele vor fi benefice peluzei doar în cazul în care sunt mărunțite.
9
Casă pentru arici

Lăsați o parte din frunze lângă gard sau în colțurile îndepărtate ale grădinii unde nu cresc legumele sau în preajma trunchiurilor de copaci. Ariciilor adoră să hiberneze în frunzele uscate. În așa fel, veți ajuta aceste animale drăguțe să își găsească un loc comod și sigur pentru hibernare.
Aricii aduc un mare beneficiu grădinii. Ei se hrănesc cu insectele dăunătoare, cum ar fi cărăbușii, gândacii păroși, omizile de Lymantria monacha și molii țigănești.

Acest articol a fost realizat cu ajutorul financiar al Uniunii Europene. Conținutul articolului este responsabilitatea exclusivă a EcoVisio și nu reflectă neapărat opiniile Uniunii Europene.
Citește și
Navigare
Contacte
str. Alexei Mateevici 71
faradeseuri@gmail.com
Social media