De obicei, bumbacul ni se prezintă ca un material pur și natural, pe când, de fapt este una dintre cele mai nesustenabile culturi din lume, din cauza dependenței de apă și substanțe chimice.

Dispariția mării Aral este un exemplu perfect în acest sens. În pofida faptului că o parte din mare a fost salvată de industria bumbacului, consecințele negative pe termen lung ale acestei catastrofe sunt enorme: pierderea locurilor de muncă, deteriorarea sănătății publice, condițiile meteorologice extreme (inclusiv furtuni de nisip vizibile din spațiu). Aceasta e lista incompletă a consecințelor.

În timpul experimentului, Stacey Dooley a calculat că producerea unei pungi de haine din bumbac utilizează cantitatea de apă potabilă necesară unei persoane pentru 80 de ani!

În Indonezia, Stacey Dooley vizitează unul din cele mai poluate râuri din lume – râul Citarum. Fluviul este atât de poluat de substanțe chimice, încât păsările și șobolanii mor constant în apele sale. Sute de fabrici de confecții locale își revarsă substanțe chimice în acest râu, unde ulterior înoată copiii și ale căror ape continuă să fie folosite la irigare.

În timp ce filma documentarul, Dooley a participat la Summit-ul Sustenabilității din Copenhaga, întâlnind acolo reprezentanți ai modei rapide ca ASOS și Primark. Abordând reprezentanții acestora pentru comentarii, toți au refuzat să vorbească. Totuși, Dolley a reușit să discute cu șeful inovației de la Levi’s: „La moment, lucrăm asupra unei soluții care ar distruge chimic hainele vechi, transformându-le în fibre noi, care la atingere ar fi ca bumbacul. Toate astea fără a consuma apă”, a declarat Paul Dillinger.

Realitatea este că brandurile mari nu-și vor schimba procesele de producție, decât dacă cineva din conducerea acestora ar lua o astfel de decizie sau ar exista legi care i-ar obliga acest lucru.

Cert este că ceva trebuie schimbat! Este în puterea noastră să boicotăm brandurile cu producție nesustenabilă, forțându-i astfel să se schimbe. Într-o lume din ce în ce mai afectată de poluare, în care resursele se epuizează rapid, schimbările radicale trebuie aibă loc la fel de repede.

Provoacă-te să nu cumperi deloc haine timp de un an! Adu-ți contribuția personală la conservarea resurselor naturale ale planetei. Să facem protecția planetei trendy! Să facem trendy purtarea hainelor până la uzare.
De asemenea, în loc să arunci hainele, le poți da celor care au nevoie de ele.
În Chișinău există mai multe locații în care poți aduce hainele de care nu mai ai nevoie.

Upcycling se numește procesul de transformarea lucrurilor vechi în obiecte creative sau lucruri noi. De exemplu, puteți oferi hainele vechi artiștilor sau designerilor de modă pe care îi cunoașteți sau să căutați grupuri de inițiativă online.

RaPlanet este o echipă care transformă îmbrăcămintea uzată și neutilizabilă în covoare. Inițiativa a luat naștere în raionul Sângerei, dar se colectează textile și la Chișinău – pentru a transmite materialele, lăsați-le un mesaj pe Facebook.

Conform statisticii, majoritatea moldovenilor își aruncă hainele la coșul de gunoi. Dacă nu ai ocazia să mergi la târguri sau să cauți proprietari noi pentru lucrurile tale, atunci cel puțin lasă-le lângă coșul de gunoi fără a le arunca la un loc cu deșeurile.
De asemenea, construindu-ți garderoba, pune accent pe hainele de calitate bună, care se vor purta câțiva ani, în schimbul celor ultra trendy, care cel mai probabil își vor pierde relevanța sezonul viitor.

Când aveți nevoie de haine, le puteți cumpăra din magazinele second-hand sau stocuri (acolo puteți găsi haine absolut noi, de o calitate bună din Europa și SUA, la preț accesibil). Consumând astfel îmbrăcămintea, reducem emisiile de dioxid de carbon generate de hainele noi. Cu fiecare item nou cumpărat, nu facem decât să stimulăm cererea de producție a hainelor noi în cantități mai mari, generând emisii de CO2 și provocând încălzirea globală.

În afara pandemiei, EcoVisio organizează târgul EcoVisio FreeShop.