Ce știm despre calitatea aerului în Moldova? Trei zone cele mai poluate în țara noastră
Este cunoscut lucru că aerul în întreaga lume este poluat peste normele admisibile, iar odată cu începerea pandemiei de COVID-19, unele zone au reușit să diminueze puțin poluarea mediului înconjurător, însă nu suficient pentru a se încadra în normele admisibile. Republica Moldova nu face excepție de la acest lucru, confruntându-se și ea cu fenomenul poluării. Cum a afectat pandemia calitatea aerului din țara noastră și care sunt cele mai poluate zone ale Moldovei a constituit temei de investigație, fapt ce ar putea genera îngrijorări pentru noi toți.
Pentru prima dată Moldova, în parteneriat cu Agenția Spațială European (ASE), a realizat un studiu pentru cartografierea poluării aerului în Chișinău și în întreaga țară, folosind datele de observare a Pământului. Studiul a fost realizat în perioada instituirii măsurilor de restricție (primăvara anului 2020), în contextul COVID-19, însă acoperă și seturi de date istorice complexe (începând cu anul 2017). Astfel, a fost posibil de a estima impactul COVID-19 asupra poluării aerului și în ce măsură restricțiile au venit la pachet sau nu cu niveluri mai scăzute de poluare atmosferică, în special în zonele urbane și industriale dense.
Calitatea aerului este influențată de activitatea umană, transport, producția industrială și sursele naturale de poluanți, iar tendința istorică este că poluarea aerului a crescut în timp, în special în zonele dens populate și industriale. Aceeași tendință a fost valabilă și în cazul Moldovei. O concentrație mai mare de poluanți este observată doar în municipiul Chișinău și în apropierea centralelor electrice mari. Cu toate acestea, situația generală a poluării aerului în Moldova s-a dovedit a fi una favorabilă, în special în comparație cu alte țări europene, inclusiv Ucraina, România și altele.
Calitatea aerului este influențată de activitatea umană, transport, producția industrială și sursele naturale de poluanți, iar tendința istorică este că poluarea aerului a crescut în timp, în special în zonele dens populate și industriale. Aceeași tendință a fost valabilă și în cazul Moldovei. O concentrație mai mare de poluanți este observată doar în municipiul Chișinău și în apropierea centralelor electrice mari. Cu toate acestea, situația generală a poluării aerului în Moldova s-a dovedit a fi una favorabilă, în special în comparație cu alte țări europene, inclusiv Ucraina, România și altele.
Care este calitatea aerului în Moldova
Echipa de cercetare a folosit datele obținute prin satelit, furnizate de Sentinel 5P – bazat pe o tehnologie de ultimă oră, dotat cu cele mai noi utilaje pentru măsurători atmosferice, pentru a analiza principalii poluanți atmosferici: ozon (O3), dioxid de azot (NO2), dioxid de sulf (SO2), pulberi în suspensie (PM10 și PM2.5). Astfel, per ansamblu, nivelul de poluare a aerului în Moldova, văzut din spațiu, este relativ scăzut în comparație cu alte țări europene și cu vecinii noștri, fiind în mare parte în limitele ghidului privind calitatea aerului al Organizației Mondială a Sănătății.
Concentrațiile de dioxid de azot în Moldova sunt în general scăzute. Acest poluant atmosferic provine în principal de la autoturisme și alte autovehicule, de asemenea, rafinarea petrolului și metalelor, producerea de electricitate, industria ușoară și alimentară. Acesta afectează rezistența sistemului respirator la infecții bacteriene și virale. Au fost constatate valori ridicate la Chișinău și în jurul acestuia, în jurul graniței cu Ucraina, în special acolo unde este amplasată centrala electrică de la Cuciurgan, precum și în jurul municipiilor Tiraspol și Rîbnița. Regiunile Chișinău, Bender și Bălți au cele mai ridicate niveluri medii de poluare cu dioxid de azot.
Valorile dioxidului de sulf sunt, în general, scăzute în toată țara, cu o creștere modestă doar în jurul Capitalei. Acest poluant este în mare parte legat de centralele electrice pe bază de cărbune, procesele industriale sau alte activități de ardere a combustibililor fosili. Potrivit cercetării, cantitatea de dioxid de sulf în aer atinge cote maxime în perioada de iarnă, crescând de obicei de la cinci la zece ori în comparație cu vara, din cauza sezonului de încălzire. În ceea ce privește impactul asupra sănătății, expunerea scurtă la o concentrație ridicată de dioxid de sulf poate provoca dificultăți respiratorii grave (cei mai afectați sunt bolnavii de astm, copiii, persoanele în etate și cele cu boli respiratorii cronice), în timp ce expunerea îndelungată la o concentrație scăzută poate duce la infecții ale căilor respiratorii.
Distribuția monoxidului de carbon este relativ similară în toată Moldova, în regiunile Bender, Cahul, Glodeni și Chișinău, unde se înregistrează cele mai mari concentrații medii. Poluantul este un produs de ardere incompletă a combustibilului în vehicule, încălzire, centrale electrice pe bază de cărbune, eliminarea deșeurilor și arderea biomasei. Poluarea din zona Cahul se explică prin prezența în imediata apropiere a celei mai mari fabrici siderurgice românești (Combinatul Siderurgic Galați). Monoxidul de carbon este un gaz toxic, letal în concentrații mari, afectând sistemele respiratorii și cardiovasculare. La concentrații relativ scăzute, provoacă dificultăți de respirație, capacitate fizică redusă, migrene, greață, printre alte simptome.
Concentrațiile de dioxid de azot în Moldova sunt în general scăzute. Acest poluant atmosferic provine în principal de la autoturisme și alte autovehicule, de asemenea, rafinarea petrolului și metalelor, producerea de electricitate, industria ușoară și alimentară. Acesta afectează rezistența sistemului respirator la infecții bacteriene și virale. Au fost constatate valori ridicate la Chișinău și în jurul acestuia, în jurul graniței cu Ucraina, în special acolo unde este amplasată centrala electrică de la Cuciurgan, precum și în jurul municipiilor Tiraspol și Rîbnița. Regiunile Chișinău, Bender și Bălți au cele mai ridicate niveluri medii de poluare cu dioxid de azot.
Valorile dioxidului de sulf sunt, în general, scăzute în toată țara, cu o creștere modestă doar în jurul Capitalei. Acest poluant este în mare parte legat de centralele electrice pe bază de cărbune, procesele industriale sau alte activități de ardere a combustibililor fosili. Potrivit cercetării, cantitatea de dioxid de sulf în aer atinge cote maxime în perioada de iarnă, crescând de obicei de la cinci la zece ori în comparație cu vara, din cauza sezonului de încălzire. În ceea ce privește impactul asupra sănătății, expunerea scurtă la o concentrație ridicată de dioxid de sulf poate provoca dificultăți respiratorii grave (cei mai afectați sunt bolnavii de astm, copiii, persoanele în etate și cele cu boli respiratorii cronice), în timp ce expunerea îndelungată la o concentrație scăzută poate duce la infecții ale căilor respiratorii.
Distribuția monoxidului de carbon este relativ similară în toată Moldova, în regiunile Bender, Cahul, Glodeni și Chișinău, unde se înregistrează cele mai mari concentrații medii. Poluantul este un produs de ardere incompletă a combustibilului în vehicule, încălzire, centrale electrice pe bază de cărbune, eliminarea deșeurilor și arderea biomasei. Poluarea din zona Cahul se explică prin prezența în imediata apropiere a celei mai mari fabrici siderurgice românești (Combinatul Siderurgic Galați). Monoxidul de carbon este un gaz toxic, letal în concentrații mari, afectând sistemele respiratorii și cardiovasculare. La concentrații relativ scăzute, provoacă dificultăți de respirație, capacitate fizică redusă, migrene, greață, printre alte simptome.
Analiza Băncii Mondiale pentru Moldova: O situație îngrijorătoare
Potrivit Băncii Mondiale, la nivel global, costul asociat cu daunele asupra sănătății cauzate de poluarea aerului înconjurător este estimat la 5,7 trilioane de dolari SUA, echivalent cu 4,8% din PIB-ul global. În diferite țări, povara economică a poluării asociată cu mortalitatea și morbiditatea prematură este, de asemenea, semnificativă, echivalentă cu 5-14% din PIB-ul țărilor. Referitor la Republica Moldova, Banca Mondială relevă o situație îngrijorătoare.
Întrucât unul dintre principalele obiective ale studiului a fost impactul restricțiilor în contextul COVID-19 asupra indicilor de poluare, acesta a relevat că deși restricțiile au demarat în primăvara anului 2020 și au provocat o recesiune economică gravă, care a dus la un aer mai curat în unele regiuni, schimbările generale în datele privind poluarea aerului nu au fost considerabile.
Pentru a completa proiectul de cercetare, au fost elaborate două pagini cu vizualizări ale datelor, accesibile publicului larg, prezentând rezultatele analizei. Hărțile interactive permit comutarea între diferiți poluanți și verificarea concentrațiilor acestora în toată țara în ultimii 2 – 3 ani prin satelitul Sentinel 5P și serviciul de monitorizare a atmosferei Copernicus.
Deși studiul conchide că poluarea aerului în Moldova este în general scăzută în comparație cu majoritatea țărilor europene, el subliniază, de asemenea, faptul că există mai mulți poluanți care nu sunt observați în prezent de satelitul Sentinel 5P, care pot fi totuși identificați prin măsurători la sol, furnizate de sistemul național de monitorizare a aerului.
Pentru a diminua nivelurile globale de poluare și impactul acestora asupra sănătății umane și a calității vieții de zi cu zi, se recomandă reducerea centralelor pe bază de cărbune și a subvenționării combustibililor fosili, și axarea pe obiectivele economiei verzi și a programelor destinate realizării acestora. În timp ce poluarea nu este întotdeauna vizibilă cu ochiul liber, ea este totuși impregnată „picătură cu picătură” de corpurile umane, până la un punct în care nu mai există cale de întoarcere, susțin autorii raportului întocmit.
Întrucât unul dintre principalele obiective ale studiului a fost impactul restricțiilor în contextul COVID-19 asupra indicilor de poluare, acesta a relevat că deși restricțiile au demarat în primăvara anului 2020 și au provocat o recesiune economică gravă, care a dus la un aer mai curat în unele regiuni, schimbările generale în datele privind poluarea aerului nu au fost considerabile.
Pentru a completa proiectul de cercetare, au fost elaborate două pagini cu vizualizări ale datelor, accesibile publicului larg, prezentând rezultatele analizei. Hărțile interactive permit comutarea între diferiți poluanți și verificarea concentrațiilor acestora în toată țara în ultimii 2 – 3 ani prin satelitul Sentinel 5P și serviciul de monitorizare a atmosferei Copernicus.
- Puls urban – poluarea aerului în Chișinău și Bălți (Moldova)
- Poluarea aerului în Moldova din spațiu (Moldova)
Deși studiul conchide că poluarea aerului în Moldova este în general scăzută în comparație cu majoritatea țărilor europene, el subliniază, de asemenea, faptul că există mai mulți poluanți care nu sunt observați în prezent de satelitul Sentinel 5P, care pot fi totuși identificați prin măsurători la sol, furnizate de sistemul național de monitorizare a aerului.
Pentru a diminua nivelurile globale de poluare și impactul acestora asupra sănătății umane și a calității vieții de zi cu zi, se recomandă reducerea centralelor pe bază de cărbune și a subvenționării combustibililor fosili, și axarea pe obiectivele economiei verzi și a programelor destinate realizării acestora. În timp ce poluarea nu este întotdeauna vizibilă cu ochiul liber, ea este totuși impregnată „picătură cu picătură” de corpurile umane, până la un punct în care nu mai există cale de întoarcere, susțin autorii raportului întocmit.
Unde putem vedea zilnic calitatea aerului în Moldova
În Moldova, sistemul național de monitorizare a aerului este actualizat zilnic, folosind informații de la 17 stații de monitorizare pe baza prelevării manuale a probelor. Doar municipiile Chișinău, Bălți, Bender, Tiraspol și Rîbnița sunt acoperite de sistemul de monitorizare respectiv. Alte două stații de monitorizare automată sunt situate la Rezina și Leova. Respectiv, reiese că țara noastră nu este acoperită în totalitate cu măsurări asupra calității aerului.
Posibil mulți dintre noi ne-am pus întrebarea unde putem vedea cum este aerul de la o zi la alta în Moldova. Ei bine, acest lucru îl putem afla de la Serviciul Hidrometeorologic de Stat (SHS), care publică zilnic buletine privind poluarea și prognoza poluării aerului din țara noastră.
Spre exemplu, astăzi, SHS a publicat buletinul și spune că în ultimele 24 de ore influența unui front atmosferic cald, precipitațiile atestate predominant sub formă de ploaie și vântul din sud-est moderat au contribuit la dispersia poluanților din aer. Depășiri ale normelor sanitare s-au înregistrat pentru perioade scurte de timp.
În perioada 8-9 februarie, nivelul poluării aerului, conform evaluării indicilor calității aerului atmosferic, s-a constatat ca redus în municipiile Chișinău și Bălți, însă oricum concentrația maximă momentană a depășit norma sanitară.
În intervalul 9-10 februarie curent, din cauza influența fronturilor atmosferice, alternarea maselor de aer reci și calde, precipitațiile prognozate vor contribui la dispersia poluanților din aer, însă nu sunt excluse depășiri ale normelor sanitare pentru perioade scurte de timp, anunță SHS.
Posibil mulți dintre noi ne-am pus întrebarea unde putem vedea cum este aerul de la o zi la alta în Moldova. Ei bine, acest lucru îl putem afla de la Serviciul Hidrometeorologic de Stat (SHS), care publică zilnic buletine privind poluarea și prognoza poluării aerului din țara noastră.
Spre exemplu, astăzi, SHS a publicat buletinul și spune că în ultimele 24 de ore influența unui front atmosferic cald, precipitațiile atestate predominant sub formă de ploaie și vântul din sud-est moderat au contribuit la dispersia poluanților din aer. Depășiri ale normelor sanitare s-au înregistrat pentru perioade scurte de timp.
În perioada 8-9 februarie, nivelul poluării aerului, conform evaluării indicilor calității aerului atmosferic, s-a constatat ca redus în municipiile Chișinău și Bălți, însă oricum concentrația maximă momentană a depășit norma sanitară.
În intervalul 9-10 februarie curent, din cauza influența fronturilor atmosferice, alternarea maselor de aer reci și calde, precipitațiile prognozate vor contribui la dispersia poluanților din aer, însă nu sunt excluse depășiri ale normelor sanitare pentru perioade scurte de timp, anunță SHS.
Acest material este scris în cadrul concursului pentru proiect „Moldova fără deșeuri”, finanțat de Ambasada Finlandei din București.
Sursa: realitatea.md
Sursa: realitatea.md
Citește și
Navigare
Contacte
str. Alexei Mateevici 71
faradeseuri@gmail.com
Social media