Cum stingem gunoiștile care mocnesc?

Cu toții am vrea să respirăm aer curat. Dar cine totuși îl poluează? Pe de o parte, desigur e vorba despre transport, diverse întreprinderi, producerea energiei și căldurii. Acești poluanți sunt greu de evitat, toate fiind necesare oamenilor pentru o viață normală. Totuși, există o sursă majoră de poluare cu care este posibil și trebuie să luptăm, și anume, depozitele de gunoi, în special cele care mocnesc sau ard.

Gunoiul, chiar și cel care aparent pur și simplu stă aruncat pe marginea drumului, oricum otrăvește treptat și sigur mediul din jur, afectând în același timp și sănătatea oamenilor. Când avem o cantitate mare de gunoi care fumegă sau chiar arde, obținem un adevărat dezastru ecologic. Problema constă în faptul că ne-am obișnuit deja cu astfel de situații și le acceptăm ca o normalitate, cum acceptăm, de fapt, și gunoiștile. Deseori cineva se indignează… iar apoi totul continuă.

Uneori gunoiștile se aprind pentru că cineva le dă foc. Dar de asemenea, deseori focul izbucnește de la sine. Printre gunoiul ajuns la depozite putem găsi orice: chimicale inflamabile și aerosoli; materiale inflamabile cum ar fi hârtia, polietilena, plasticul. Mai mult ca atât, la gunoiști ajunge o cantitate uriașă de deșeuri organice care în procesul descompunerii emit gaze combustibile de gunoiște (un amestec de metan, dioxid de carbon și altele) și acumulează temperaturi cu adevărat înalte (în unele cazuri atingând peste o sută de grade). La toate aceste procese contribuie soarele, încălzind adițional mormanele de gunoi. Nu este surprinzător că în astfel de condiții gunoiștile deseori încep a mocni sau chiar arde. Este foarte dificil să lupți cu focul în circumstanțele unde există adâncimi impresionante și atâta „combustibil”.

În timpul arderii, dar mai ales în timpul mocnirii, gunoiul eliberează în atmosferă o gamă largă de substanțe extrem de toxice și dăunătoare pentru sănătatea omului:

  • dioxinele (cancerigen recunoscut și puternic; cauzează tulburări ale sistemului imunitar și hormonal, contribuind la infertilitate și apariția mutațiilor)
  • monoxidul de carbon (gaz otrăvitor, cunoscut sub numele de „ucigașul tăcut” care afectează circulația oxigenului în sânge)
  • dioxidul de sulf și oxizii de azot (pe lângă impactul nociv asupra sănătății omului, de asemenea provoacă ploi acide)
  • formaldehida (irită ochii, nasul și gâtul, provoacă dificultăți de respirație, erupții cutanate, cancer)
  • benzpirenul (cancerigen)
  • „materia solidă în suspensie” – totalitatea particulelor solide; poate fi vorba despre mercur, plumb, crom, cadmiu și alte metale grele)

și multe alte substanțe care nu e necesar să fie enumerate și memorizate. E suficient să mirosiți o gunoiște ca totul să devină clar.

Acești poluanți îi afectează nu doar pe cei care locuiesc în zona depozitelor. Aerul nu are granițe, astfel încât toate aceste componente periculoase sunt transportate la distanțe mari, combinându-se cu poluanții deja existenți. Mai mult ca atât, acestea au proprietatea de a se depune pe orice suprafață, pătrunzând în sol, apă, pe câmpuri și grădini… Având în vedere că în Moldova se numără peste o mie de gunoiști, aerul cu adevărat curat devine un lux greu de găsit.

Deci, depozitele de deșeuri poluează în mod constant aerul, nemaivorbind de contribuția acestora la schimbările climatice. Totuși, dacă legătura cauză-efect dintre gunoiști și încălzirea globală nu este atât de evidentă, fumul sufocant produs de acestea ne indică foarte elocvent că stocarea gunoiului în mormane mari nu este o soluție tocmai sustenabilă, la fel ca și arderea acestuia. Incinerarea relativ sigură a deșeurilor poate fi realizată doar în instalații speciale, la temperaturi foarte ridicate (peste 850°C). Dar chiar și atunci există pericolul unor emisii toxice și totul depinde de rigoarea cu care sunt respectate normele. Evident, atunci când arde o gunoiște, nu poate fi vorba despre nicio normă.

Ce putem face pentru a preveni arderea gunoiștilor?

Serviciile și autoritățile responsabile:

  • să organizeze colectarea separată și reciclarea deșeurilor pentru a reduce cantitatea de deșeuri care ajunge la depozitele
  • să gestioneze corespunzător depozitele de deșeuri – inclusiv prin acoperirea în timp util a acestora cu pământ și prin colectarea gazelor toxice pentru a evita incendiile. În același timp, acest gaz ar putea fi utilizat pentru generarea electricității și căldurii

Ce poate face fiecare din noi:

  • să solicite serviciilor și autorităților responsabile gestionarea corespunzătoare a deșeurilor (astfel asigurându-și dreptul la un mediu sănătos)
  • să colecteze gunoiul separat
    să reducă cantitatea de deșeuri generate (prin alegerea produselor cu mai puțin ambalaj)
  • să composteze
  • la identificarea unui depozit de deșeuri în flăcări, să sune la serviciul de salvare (112)

———————

Acest articol a fost realizat cu ajutorul financiar al Uniunii Europene. Conținutul articolului este responsabilitatea exclusivă a EcoVisio și nu reflectă neapărat opiniile Uniunii Europene.

Caricaturile sunt realizate în cadrul proiectului Covid-19: Rezistența și Durabilitatea Societății Civile, finanțat de Uniunea Europeană/ European Union in the Republic of Moldova și implementat de EcoVisio cu suportul ERIM în Moldova – IREX Europe