Compostarea – soluție pentru 50% din deșeuri
Plasticul, sticla, metalul și chiar bateriile pot fi colectate separat și reciclate. Dar ce facem cu deșeurile organice? Dacă le ducem, ca de obicei, la gunoiști, acestea nu doar vor ocupa mult spațiu (de exemplu, la Chișinău organicele reprezintă mai mult de jumătate din totalul deșeurilor), dar și vor crea un șir de probleme: vor îngreuna sortarea altor deșeuri, vor atrage păsări și rozătoare, vor emite gaze cu efect de seră, vor contribui la izbucnirea incendiilor la depozitele de deșeuri, etc. Astfel, cea mai bună soluție este compostarea.
Compostul este un îngrășământ organic care rezultă din descompunerea diferitor substanțe organice sub influența activității microorganismelor. Compostarea și folosirea compostului sunt, de fapt, o colaborare cu natura, o restabilire a ciclului natural, prin fertilizarea solului de către reziduurile organice.

Deci, cum transformăm deșeurile organice în compost? Să le luăm pe rând:
1
Unde compostăm?

Într-un loc protejat de soarele arzător, vânturile puternice și umiditatea excesivă.
2
Cum compostăm?

De obicei zicem – „groapa de compost”, și unii nu prea optează pentru compost, pentru că acesta presupune săpatul. Dacă observăm, totuși, cum funcționează natura, vedem că totul cade pe pământ și fără ca cineva să îngroape merele sau frunzele căzute, acestea se transformă oricum în sol nou. Prin urmare, mai bine e să faceți nu o groapă, ci o grămadă de compost.

Grămezile pot fi:
  • deschise
  • îngrădite cu plasă
  • într-o ladă cu mai multe camere
  • într-un recipient – cu sau fără capac
3
Ce și în ce fel compostăm?

În principiu, aproape toate materialele organice sunt de origine vegetală sau animală. În compost nu se aruncă plastic, metal, sticlă, hârtie lucioasă, materiale sintetice (inclusiv șervețele umede). De asemenea, nu se recomandă compostarea fecalelor pisicilor și câinilor. În rest, totul depinde de metoda de compostare aleasă și de folosirea ulterioară a compostul:
Compostul „obișnuit”, „leneș” sau „rece” constă în colectarea tuturor resturilor și lăsarea acestora să „putrezească”. La acest compost lucrează insectele, viermii, bacteriile și ciupercile. În acest tip de compost nu se recomandă adăugarea:
  • cărnii, oaselor, uleiurilor, grăsimilor, produselor lactate;
  • semințelor de buruieni, plantelor bolnave.
Semințele pot persista și germina, bolile la fel pot persista și transmite mai departe, iar carnea și produsele lactate vor genera un miros neplăcut, atrăgând muște și rozătoare care vor încetini procesul de putrefacție.

Compostul „fierbinte” este o tehnica în care acordați mai multă atenție echilibrului de „ingrediente” (despre asta citiți mai jos), dar și, în general, mai mult efort: periodic trebuie să amestecați gramada, să vă asigurați că aceasta nu se usucă sau nu se supraîncălzește. În această metodă de compostare, elementul esențial îl reprezintă bacteriile; în acest tip de compostare nu veți găsi viermi sau insecte, deoarece temperatura optimă a acestuia constituie 55-65 grade. Grămada se încălzește de la sine, datorită interacțiunii „ingredientelor” și accesului de oxigen. În acest compost se poate adăuga aproape toată materia organică care nu este recomandată în metoda „rece”. Datorită temperaturii ridicate și bacteriilor, semințele și agenții patogeni vor fi distruși, chiar și oasele mici vor dispărea.

Enumerând principalele metode de compostare, nu putem trece cu vederea vermicompostul – compostul în care „lucrul” principal este realizat de viermi speciali, iar la final se obține un biohumus valoros. Pe baza vermicompostului, de asemenea, se face și îngrășământul lichid – „ceaiul” de vermicompost. Un astfel de compost poate fi făcut chiar și în încăperi. Totuși, pentru un vermicompost „real” se recomandă utilizarea viermilor speciali care există în vânzare. Iar dacă nu îi procurați, oricum: e de parcă ați avea un animal de companie. Viermii au preferințe ”gastronomice”, au nevoie de o anumită umiditate și temperatură și, dacă ceva nu merge bine, pot pur și simplu muri.
Ce înseamnă „maro” și „verde”?
Multe articole despre compost vorbesc despre ingrediente „maro” și „verzi”. Este vorba despre combinația de carbon și azot. Cu cât mai „corectă” este combinația acestora în grămada de compost, cu atât procesul de compostare este mai optim, iar rezultatul mai bun. Nu e obligatoriu să fiți chimistă pentru a obține un compost bun:
  • „Maro” = elementele bogate în carbon. De cele mai multe ori sunt uscate și se descompun greu: frunzele uscate, iarba, paiele, hârtia, rumegușul, etc.
  • „Verzi” = elementele bogate în azot. Sunt cel mai des umede și se descompun rapid: frunzele sau iarba proaspătă, deșeurile alimentare, gunoiul de grajd, etc.
Observați că ambele liste conțin, de exemplu, iarba. Acest lucru se datorează faptului că în toate materialele există atât carbon, cât și azot, doar că iarba proaspătă (sau gunoiul de grajd) este mai bogată în acest element, care cu timpul se pierde. Combinația recomandată de „maro” și „verde” este de aproximativ 2:1 – dacă vorbim d volum. De asemenea, această proporție reduce probabilitatea mirosurilor neplăcute generate de compost.
În general, cu cât ingredientele sunt mai variate, cu atât produsul final este mai bun.
Cum aflăm că compostul este gata?
Compostarea prin metoda „rece” poate dura de la șase luni la un an sau chiar mai mult. Procesul poate fi accelerat prin amestecarea grămezii. Dacă faceți acest lucru o dată la câteva zile, urmând alte câteva reguli, obțineți un compost „fierbinte”. Compostul fierbinte poate fi gata chiar și în câteva săptămâni. Pentru mai multe detalii, consultați literatura despre compostul de 18 zile / metoda Berkeley. Deci, totul depinde de timpul și efortul pe care sunteți dispus(ă) să-l investiți în compostul dvs. O regulă valabilă pentru orice compost, cu cât „ingredientele” sunt mai fine și mărunte, cu atât mai bine (de exemplu, rumegușul se descompune mult mai repede decât ramurile groase).

Compostul finit se sfărâmă în mâini, este mai mult sau mai puțin omogen, de o culoare maro închis și miroase plăcut a sol proaspăt.
E greu să descrii toate „trucurile” compostării într-un articol atât de scurt. Totuși, sperăm că v-am ajutat măcar un pic să navigați în lumea compostării!

AO “EcoVisio” este beneficiara Programului de Granturi Locale al Uniunii Europene (UE) și implementează proiectul ”Dezvoltarea serviciului de managementul deșeurilor în satele Râșcova, Miclești, Stețcani și Peresecina”.
Programul de Granturi Locale este lansat în baza Cadrului Unic de Sprijin al Uniunii Europene (UE), acordat pentru Republica Moldova (2017-2020) din cadrul Instrumentului European de Vecinătate, prin intermediul proiectului ”Abilitarea cetățenilor în Republica Moldova” (2019-2021), finanțat de către Uniunea Europeană și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ Moldova).
În Regiunea de Dezvoltare Centru, partenerii de implementare a proiectului sunt Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă AGER și AO ”Habitat”.
Citește și
Navigare
Contacte
str. Alexei Mateevici 71
faradeseuri@gmail.com
Social media