Prin adoptarea practicilor prietenoase mediului, putem reduce poluarea naturii. Cum anume, află din acest video.

Principala sursă de poluare a mediului este emisiile de substanțe toxice de la întreprinderile industriale și deșeurile menajere. Deșeurile toxice includ substanțe care pot avea un efect toxic asupra mediului.

În avânt după noile tendințe de modă, moldovenii se lasă pe mâna profesioniștilor sau optează ca individual să se apuce de reparații. Și una și alta dintre aceste alegeri, mai mult sau mai puțin, în consecință duc la creșterea cantității de deșeuri DCD.

În perioada estivală tot mai solicitate pentru odihnă și picnicuri devin pădurile, iar în consecință – acestea reprezintă un ecosistem murdar și dăunător pentru speciile de plante și animale care-l habitează.

Cu toții am auzit sau am citit vreodată, în diverse surse, despre imaginea omului modern. Dar ce presupune, de fapt, acest concept?

Într-o discuție cu o vânzătoare, am fost încurajată să iau totuși punguța de plastic, pentru că, citez „ele sunt așa de subțiri, că dispar foarte repede”. Evident, informația despre cum plasticul nu dispare complet, dar doar se fragmentează în bucăți mici și mai mici până devine invizibil ochiului a fost șocantă pentru doamna vânzătoare.

Plasticul, sticla, metalul și chiar bateriile pot fi colectate separat și reciclate. Dar ce facem cu deșeurile organice?

Situația colectării și prelucrării gunoiului în Republica Moldova poate fi catalogată, cu certitudine, drept una de criză. Doar 170 din 916 localități rurale din țara noastră au un serviciu de colectare a gunoiului, iar sate în care acesta se colectează separat sunt și mai puține.

Cu toții am vrea să respirăm aer curat. Dar cine totuși îl poluează?

De ce ar trebui să ne privească resturile alimentare? Sunt organice și, spre deosebire de sticlă sau plastic, acestea pot putrezi și „reveni” în ciclul naturii.

Probabil, fiecare dintre noi a cumpărat cel puțin o dată în viață apă în sticlă de plastic. Pentru că asta e soluția evidentă, când ieși din acasă și ai nevoie de apă. Dar chiar și acasă, nu știm cât de potabilă este apa din robinetul nostru.

Frunzele căzute toamna de pe copaci sunt considerate gunoi și aparent, privite ca o mare problemă. Totuși, lucrurile stau altfel.

În toată această mare necruțătoare de tentații, nu este chiar atât de simplu să organizezi o sărbătoare prietenoasă mediului. În acest articol, veți găsi câteva sfaturi în acest sens.

Potrivit Băncii Mondiale, industria modei produce mai mult carbon decât zborurile internaționale și transportul maritim la un loc.

Industria fast fashion epuizează și poluează resursele de apă ale Pământului, lăsând în urmă consecințe negative și de lungă durată asupra mediului.

Apariția scutecelor a ușurat considerabil procesul de îngrijire a copiilor și acum nu mai trebuie să spălăm la nesfârșit mormane de pelinci. Totuși, ce facem cu tonele de scutece folosite?

Din 1 ianuarie 2021, în Republica Moldova se aplică normele Legii comerțului interior, art. 201 alin. 3 și 4, prin care se interzice comercializarea pungilor din plastic, cu grosimea peretelui mai mică de 15 microni, cu excepția celor care sunt utilizate ca ambalaj.

În pofida muncii educaționale, aparent, omniprezente și a informării populației în domeniul gestionării deșeurilor, din păcate, mulți continuă să creadă că acestea sunt o pierdere de timp.

Șeful inspectoratului pentru protecția mediului din raionul Taraclia, Andrei Baltacov, ne-a vorbit despre obstacolele întâmpinate în procesul de gestionare a deșeurilor în zonele rurale.

50% din totalul deșeurilor din Chișinău (aproximativ 500 de tone pe zi) sunt destinate uzinei de reciclare ABS. Restul 50% din gunoi este gestionat de întreprinderea municipală Regia Autosalubritate.

Codurile de reciclare (marcaj) sunt caractere speciale, care indică materialul din care este confecționat recipientul. Acest lucru simplifică procedura de sortare înainte de a trimite deșeurile pentru reciclare.

Este cunoscut lucru că aerul în întreaga lume este poluat peste normele admisibile, iar odată cu începerea pandemiei de COVID-19, unele zone au reușit să diminueze puțin poluarea mediului înconjurător, însă nu suficient pentru a se încadra în normele admisibile.

Toate pungile de plastic, în afară de cele utilizate pentru ambalaj, bețișoarele și vesela de unică folosință din plastic sunt interzise în R. Moldova din 1 ianuarie 2021.

Singura linie de sortare a deșeurilor mixte din Chișinău s-a închis, iar acum toate gunoaiele municipiului ajung la gunoiștea de la Țânțăreni.

Doar patru din zece locuitori ai orașului Chișinău duc aparatele electrocasnice vechi la reciclare.

Asociațiile Obștești ”Femeia și Copilul – Protecție și Sprijin” și ”Asociația pentru Dezvoltare Comunitară și Dialog Deschis”, anunță, din ianuarie 2021, începutul unei campanii de educare și implicare a locuitorilor orașului Criuleni, satelor Zolonceni și Ohrincea, în îmbunătățirea gestionării deșeurilor la nivel local.

Activiștii de mediu merg din poartă în poartă și explică oamenilor de ce nu e bine să facă asta, dar și arată prin propriul exemplu cum frunzele, în loc să ajungă gunoi, pot fi transformate într-un bun îngrășământ.

Deșeurile mari, precum mobila uzată, dar și deșeurile electrice și electrocasnice se aruncă pe întreg teritoriul țării, neautorizat. Asta, pentru că nu există un loc specializat în acest sens, desemnat de Autoritățile Publice Locale (APL).