Cumparăm apa, producem gunoi!

Probabil, fiecare dintre noi a cumpărat cel puțin o dată în viață apă în sticlă de plastic. Pentru că asta e soluția evidentă, când ieși din acasă și ai nevoie de apă. Dar chiar și acasă, nu știm cât de potabilă este apa din robinetul nostru. Am putea-o desigur filtra, dar la fel, o putem cumpăra deja filtrată, fiind mai mult sau mai puțin siguri că apa pe care o bem este curată.

Puritatea apei din robinet sau din magazin e o temă separată. Acum am vrea să discutăm despre un alt aspect important: cumpărând apă în plastic, posibil ne ușurăm propria viață, dar în același timp, contribuim la poluarea mediului. Toată lumea are nevoie de apă. Am ajuns să trăim vremuri când în toată lumea se cumpără peste un milion de sticle de apă pe minut. Timpul se scurge, și pe an ce trece, numărul sticlelor pe planeta noastră crește drastic.

În ce constă problema? Doar sticlele de plastic fabricate din polietilen tereftalat, cunoscute sub titlul de PET și marcate cu „1”, pot fi reciclate și transformate în obiecte noi, nu?

Din păcate, situația reală arată un pic diferit. Faptul că acestea „pot fi reciclate” nu înseamnă că acest lucru se întâmplă cu toate recipientele.

  • În primul rând, o sticlă de plastic nu poate fi pur și simplu transformată într-o altă sticlă de plastic. La reciclare, plasticul PET își schimbă proprietățile, pierzându-și structura necesară pentru a crea o sticlă, fiind nevoie de adăugarea unei materii prime proaspete (uneori până la 90% din PET-ul nou!). Deseori, din PET-uri pur și simplu se produce altceva. Acesta este deseori utilizat la fabricarea fibrelor de poliester, folosite în îmbrăcămintea sintetică, la recipiente pentru detergenți și produse chimice de uz casnic. Din păcate, hainele produse din PET-uri nu mai pot fi supuse reciclării.
  • În al doilea rând, plasticul poate fi contaminat – atunci acesta fie e utilizat la producerea unui obiect de calitate mai joasă, fie sticla nu trece selecția, fiind trimisă la depozitul de deșeuri sau spre incinerare (în statele unde care există incineratoare).
  • În cele din urmă, colectarea și reciclarea sticlelor de plastic nu este o afacere foarte profitabilă. Materia primă PET este mai ieftină decât cea reciclată. Acest lucru înseamnă că pentru ca să existe cumpărători și producători de plastic reciclat, avem nevoie de stimulente economice și reglementări suplimentare. De exemplu: „recipientul trebuie să conțină cel puțin 25% de plastic reciclat”.

Concluzii: sticlele din plastic pot fi reciclate. În realitate, în Moldova doar o mică parte a acestora este colectată și prelucrată. Restul ajung la numeroase depozite de deșeuri sau chiar în mijlocul naturii, unde vor zace zeci și sute de ani. Pentru a se descompune, o sticlă de plastic are nevoie de aproximativ 450-500 de ani (dacă nu va arde în vreun cuptor sau într-un incendiu la gunoiște). În tot acest timp, PET-ul se va descompune în particule de microplastic, ajungând nu doar în sol și apă, ci și în aer. Deocamdată, nu este foarte clar cât de dăunător este microplasticul (în afară de faptul că este artificial prin natura sa). Un lucru sigur e, că microplasticul are mai multe proprietăți neplăcute. În primul rând, este capabil să „se agațe” de metalele grele și alte toxine. În al doilea rând, acesta nu poate fi filtrat, ceea ce-l face un adevărat cal troian, care invizibil și imperceptibil pătrunde în organismele vii. Sticlele depozitate la gunoiști nu sunt singura sursă de microplastic. Este de remarcat faptul că aceste particule microscopice au fost descoperite chiar și în apă îmbuteliată – acea apă pe care noi o cumpărăm intenționat în sticle de plastic, cu speranța că e bună și curată.

Care sunt soluțiile? Putem renunța complet la sticlele de plastic? E o întrebare dificilă. La un moment dat, plasticul a înlocuit sticla, datorită fiabilității și mai ales a masei sale – sticlele din plastic sunt mai greu de deteriorat în timpul transportării, iar transportul în sine consumă, astfel, mai puțin combustibil. Desigur, e mai comod și pentru consumatorii de rând.

Ar părea logic să refolosești aceeași sticlă de plastic, pentru apă sau alte lichide, de mai multe ori, reducând astfel cantitatea de plastic. Unii fac acest lucru din motive de comoditate și economie – în piețe acestea sunt recipientele de bază pentru lapte, ulei, vin sau borș acru… Dar, din păcate, aceasta nu este o practică tocmai sănătoasă – majoritatea surselor fiind de părere că PET-urile sunt destinate unei singure utilizări. În timp, sub influența razelor ultraviolete, acest tip de plastic eliberează în mediu substanțe chimice. Prin urmare, data de expirare a apei îmbuteliate nu se referă atât la apa propriu-zisă, cât la ambalaj. De asemenea, acest plastic (în special pe gâtul sticlei) este un spațiu foarte prielnic pentru înmulțirea bacteriilor, iar spălarea acestora cu apă fierbinte, la fel, nu este recomandată, procesul de dezinfectare devenind destul de dificil.

Cum, totuși, ne asigurăm cu apă potabilă fără a genera deșeuri inutile?

  • Procurând apă în volume mari (sticle de 6-9-19 litri); în recipiente de sticlă; sau cel mai bine, investind într-un filtru calitativ.
  • Ieșind din casă, ia apa cu tine! În sticle reutilizabile din plastic dens, sticlă, oțel sau aluminiu. De asemenea, este important periodic să le speli. Avantajul acestor recipiente constă în faptul că sunt fabricate din start din materiale mai trainice și sigure. Dincolo de considerațiile de mediu, sticlele reutilizabile au devenit în ziua de azi un accesoriu de modă.
  • Cumpărând apă în sticle de plastic doar în cazuri de excepție, iar apoi ducându-le la reciclare.

Astfel, fără a cădea în extreme, poți avea grijă de ecologie, de aspectul financiar și de mediul înconjurător.

———————

Acest articol a fost realizat cu ajutorul financiar al Uniunii Europene. Conținutul articolului este responsabilitatea exclusivă a EcoVisio și nu reflectă neapărat opiniile Uniunii Europene.

Caricaturile sunt realizate în cadrul proiectului Covid-19: Rezistența și Durabilitatea Societății Civile, finanțat de Uniunea Europeană/ European Union in the Republic of Moldova și implementat de EcoVisio cu suportul ERIM în Moldova – IREX Europe