Cercul vicios al deșeurilor
Fiecare din noi are anumite obiective în viață, ceva care ne face să ne ridicăm din pat dimineața și ne motivează să acționăm. Obiectivele pot fi diferite și foarte personale, dar avem, de asemenea, un șir de obiective comune, indiferent dacă venim din mediul urban sau cel rural. Un asemenea obiectiv este sănătatea. Sănătatea poate fi acumulată, păstrată, menținută, dar poate fi și pierdută.
Să vedem ce influență poate avea calitatea mediului asupra sănătății noastre.
Să vedem ce influență poate avea calitatea mediului asupra sănătății noastre.
Activitatea umană din ultimele câteva milenii a reușit să afecteze Pământul – fapt incontestabil. Realitatea arată că factorul antropologic este singura și principala sursă de poluare a mediului înconjurător. Astfel, putem observa următoarele consecințe: scăderea fertilității solului, degradarea solului, scăderea calității apei și a aerului, dispariția speciilor biologice și a ecosistemelor. Mai mult ca atât, toate acestea au un impact negativ asupra mediului, asupra sănătății umane și a speranței noastre de viață. Conform statisticilor moderne, peste 80% dintre boli sunt influențate de calitatea aerului pe care îl respirăm, a apei pe care o bem și a terenului pe care locuim.
Să aruncăm o privire mai atentă asupra acestui aspect.
Pe de o parte, impactul negativ al mediului asupra sănătății umane se datorează zonelor industriale situate în imediata apropiere a spațiilor rezidențiale. De regulă, anume acestea sunt surse puternice de emisii nocive în atmosferă.
Zilnic, în atmosferă ajung cantități enorme de substanțe solide și gazoase (sulf, azot, carbon, plumb, crom etc.), care pot avea un efect toxic asupra organismului nostru (sistemul respirator, vedere). Acest lucru contribuie la înrăutățirea stării generale de sănătate. În consecință, oamenii pot dezvolta bronșite, dureri de cap, senzații de slăbiciune și scădere a capacității de lucru. Această situație poate, de asemenea, influența și starea noastră psihologică. De exemplu, din cauza faptului că orașele mari sunt supraaglomerate cu mașini, acestea nu doar influențează negativ mediul, dar și provoacă oamenilor anxietate și oboseală.
Am vorbit până acum despre viața orășenilor. Mai trăim cu senzația că avem locuri unde ne putem merge cu copiii vara, locuri frumoase, curate și relaxante, dar, din păcate, acestea nu mai există.
Suntem la un pas de o criză a deșeurilor și dezastru ecologic, dar cu înverșunare maximă, pretindem a nu le observa.
Să analizăm harta Moldovei, unde sunt indicate locurile de depozitare a gunoiul. Arată ca un pacient cu varicelă.
Să aruncăm o privire mai atentă asupra acestui aspect.
Pe de o parte, impactul negativ al mediului asupra sănătății umane se datorează zonelor industriale situate în imediata apropiere a spațiilor rezidențiale. De regulă, anume acestea sunt surse puternice de emisii nocive în atmosferă.
Zilnic, în atmosferă ajung cantități enorme de substanțe solide și gazoase (sulf, azot, carbon, plumb, crom etc.), care pot avea un efect toxic asupra organismului nostru (sistemul respirator, vedere). Acest lucru contribuie la înrăutățirea stării generale de sănătate. În consecință, oamenii pot dezvolta bronșite, dureri de cap, senzații de slăbiciune și scădere a capacității de lucru. Această situație poate, de asemenea, influența și starea noastră psihologică. De exemplu, din cauza faptului că orașele mari sunt supraaglomerate cu mașini, acestea nu doar influențează negativ mediul, dar și provoacă oamenilor anxietate și oboseală.
Am vorbit până acum despre viața orășenilor. Mai trăim cu senzația că avem locuri unde ne putem merge cu copiii vara, locuri frumoase, curate și relaxante, dar, din păcate, acestea nu mai există.
Suntem la un pas de o criză a deșeurilor și dezastru ecologic, dar cu înverșunare maximă, pretindem a nu le observa.
Să analizăm harta Moldovei, unde sunt indicate locurile de depozitare a gunoiul. Arată ca un pacient cu varicelă.
National geospatial data fund (geoportal.md)
În încercarea de a scăpa de deșeuri, orașele le colectează și le evacuează cât mai departe. Dar ce pot face satele și locuitorii acestora în situația când nu au unde să-și arunce gunoiul în altă parte, decât în păduri sau în cele mai apropiate râpe, deoarece în sat nu există coșuri de gunoi și nu există structuri responsabile de acest proces?
Satele au devenit treptat ostatici ai propriilor deșeuri. În ultimele decenii, deșeurile au devenit mult mai complexe, ambalajele și plasticul se descompun timp de secole, transformând spațiile, cândva curate, confortabile și liniștite, cu produse organice și oaze relaxante de vegetație, într-un spațiu unde deșeurile sunt la ele acasă.
Dar poate fi solul din mediul rural curat, dacă nu există puncte de colectare a deșeurilor?
Satele au devenit treptat ostatici ai propriilor deșeuri. În ultimele decenii, deșeurile au devenit mult mai complexe, ambalajele și plasticul se descompun timp de secole, transformând spațiile, cândva curate, confortabile și liniștite, cu produse organice și oaze relaxante de vegetație, într-un spațiu unde deșeurile sunt la ele acasă.
Dar poate fi solul din mediul rural curat, dacă nu există puncte de colectare a deșeurilor?
Unde se duc deșeurile?
Realitatea este tristă. O parte din gunoi este arsă și, dacă în trecut bunicii noștri ardeau resturi de porumb și coji de ceapă, acum se ard pungi de plastic, diverse ambalaje și alte lucruri. Și bineînțeles, în acest caz, întregul tabel periodic fumegă din hogeaguri, depunându-se pe grădinile de zarzavaturi, livezi și câmpii. Iar substanțele toxice (mercurul, plumbul, arsenicul, etc.), se combină cu compușii organici.
Сu toții ținem la curățenie și ca niște adevărați gospodari, ceea ce nu am reușit să ardem în cuptor, evacuăm în afara curții, pentru a nu acumula deșeuri pe lângă casă. Dar deoarece nu există vreun punct de colectare, îl ducem, de obicei, spre la cel mai apropiat depozit de deșeuri. Fiecare sat are de la 3 la 7 astfel de depozite, în funcție de mărime.
Gunoiul nu doar se stochează la aceste gunoiști, el se descompune, degajând otrăvuri care nimeresc în sol, apoi în apele subterane, de unde se absorb în plante, apoi prin plante ajung în carnea și laptele animalelor, ca într-un final, să fie consumate tot de noi. De asemenea, dacă luăm în considerare faptul că în multe sate apa provine din fântâni, fără a trece prin filtre sau alte forme de protecție, se dovedește că tot ceea ce am aruncat cu grijă la gropile de gunoi, prin sol și apele subterane ajunge în paharul nostru.
Vă invităm să urmăriți documentarul care descrie experiența pozitivă a unui sat din raionul Criuleni, în care situația a început să se schimbe în acest sens, datorită locuitorilor activi și conștienți.
Acum, în satul Rîșcova există infrastructură pentru colectarea separată a deșeurilor, iar taxa pentru gestionarea deșeurilor a fost majorată de la 3 la 9 lei pe lună. Locuitorii sunt conștienți de cantitatea de muncă necesară pentru transportarea deșeurilor, astfel încât acestea să nu ajungă la gunoiști și, de asemenea, de efortul care trebuie depus pentru a beneficia pe seama procesării acestora.
Сu toții ținem la curățenie și ca niște adevărați gospodari, ceea ce nu am reușit să ardem în cuptor, evacuăm în afara curții, pentru a nu acumula deșeuri pe lângă casă. Dar deoarece nu există vreun punct de colectare, îl ducem, de obicei, spre la cel mai apropiat depozit de deșeuri. Fiecare sat are de la 3 la 7 astfel de depozite, în funcție de mărime.
Gunoiul nu doar se stochează la aceste gunoiști, el se descompune, degajând otrăvuri care nimeresc în sol, apoi în apele subterane, de unde se absorb în plante, apoi prin plante ajung în carnea și laptele animalelor, ca într-un final, să fie consumate tot de noi. De asemenea, dacă luăm în considerare faptul că în multe sate apa provine din fântâni, fără a trece prin filtre sau alte forme de protecție, se dovedește că tot ceea ce am aruncat cu grijă la gropile de gunoi, prin sol și apele subterane ajunge în paharul nostru.
Vă invităm să urmăriți documentarul care descrie experiența pozitivă a unui sat din raionul Criuleni, în care situația a început să se schimbe în acest sens, datorită locuitorilor activi și conștienți.
Acum, în satul Rîșcova există infrastructură pentru colectarea separată a deșeurilor, iar taxa pentru gestionarea deșeurilor a fost majorată de la 3 la 9 lei pe lună. Locuitorii sunt conștienți de cantitatea de muncă necesară pentru transportarea deșeurilor, astfel încât acestea să nu ajungă la gunoiști și, de asemenea, de efortul care trebuie depus pentru a beneficia pe seama procesării acestora.
Dar vorbim de exemplul unui singur sat. Acest exemplu poate fi împrumutat sau, cu același succes, ignorat. La ziua de azi, sute de sate continuă să-și depoziteze gunoiul în păduri, lacuri și râpe, expunându-se atât pe sine, cât și generațiile viitoare, pericolului care poate costa viața și sănătatea oamenilor, care prelucrează pământul și în jurul cărora se închide cercul vicios și ucigaș al deșeurilor.
Căi de soluționare a acestei situații există:
1
Conștientizarea importanței gestionării corespunzătoare a deșeurilor:
- informarea cu privire la pericolul deșeurilor
- colectarea selectivă
- reciclarea
- diminuarea cantității de deșeuri
2
Crearea grupurilor de inițiativă la nivel local, pentru a cere respectarea dreptului la un mediu curat, scriind și colectând semnături pentru petiții;
3
Crearea unui un plan de gestionare a deșeurilor pentru fiecare sat în parte;
4
Luarea deciziilor cu privire la creșterea tarifului pentru gestionarea deșeurilor, achiziționarea pubelelor și stabilirea unui proces de colectare și transportare a acestora;
5
Lichidarea gunoiștilor neautorizate;
6
Instituirea colaborării între sate pentru a uni eforturile în acest domeniu.
Concluzii:
Doar conștientizând problema, poți începe să acționezi și doar când acționezi, poți obține un rezultat. Trebuie să ieșim din acest cerc vicios care ne otrăvește atât pe noi, cât și generațiile următoare.
AO “EcoVisio” este beneficiara Programului de Granturi Locale al Uniunii Europene (UE) și implementează proiectul ”Dezvoltarea serviciului de managementul deșeurilor în satele Râșcova, Miclești, Stețcani și Peresecina”.
Programul de Granturi Locale este lansat în baza Cadrului Unic de Sprijin al Uniunii Europene (UE), acordat pentru Republica Moldova (2017-2020) din cadrul Instrumentului European de Vecinătate, prin intermediul proiectului ”Abilitarea cetățenilor în Republica Moldova” (2019-2021), finanțat de către Uniunea Europeană și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ Moldova).
În Regiunea de Dezvoltare Centru, partenerii de implementare a proiectului sunt Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă AGER și AO ”Habitat”.
Programul de Granturi Locale este lansat în baza Cadrului Unic de Sprijin al Uniunii Europene (UE), acordat pentru Republica Moldova (2017-2020) din cadrul Instrumentului European de Vecinătate, prin intermediul proiectului ”Abilitarea cetățenilor în Republica Moldova” (2019-2021), finanțat de către Uniunea Europeană și implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ Moldova).
În Regiunea de Dezvoltare Centru, partenerii de implementare a proiectului sunt Asociația pentru Guvernare Eficientă și Responsabilă AGER și AO ”Habitat”.
Citește și
Navigare
Contacte
str. Alexei Mateevici 71
faradeseuri@gmail.com
Social media