De ce e important să avem grijă de resturile alimentare?
De ce ar trebui să ne privească resturile alimentare? Sunt organice și, spre deosebire de sticlă sau plastic, acestea pot putrezi și „reveni” în ciclul naturii.
Din păcate, această afirmație nu este tocmai adevărată. Mai mult ca atât, resturile alimentare prezintă o problemă enormă. Acestea sunt cojile, cioburile de legume și fructe, mâncarea stricată sau alimentele nemâncate. În special vara, acestea fac coșul nostru de gunoi să miroase neplăcut, atrăgând insecte și alte vietăți. S-ar părea că ar trebui pur și simplu să ducem coșul la containerul de gunoi cât mai curând posibil – unde, s-ar părea, se termină responsabilitatea noastră.
Tocmai că la „gunoi” și la depozitul de deșeuri se întâmplă lucrurile cele mai „interesante”.
Din păcate, această afirmație nu este tocmai adevărată. Mai mult ca atât, resturile alimentare prezintă o problemă enormă. Acestea sunt cojile, cioburile de legume și fructe, mâncarea stricată sau alimentele nemâncate. În special vara, acestea fac coșul nostru de gunoi să miroase neplăcut, atrăgând insecte și alte vietăți. S-ar părea că ar trebui pur și simplu să ducem coșul la containerul de gunoi cât mai curând posibil – unde, s-ar părea, se termină responsabilitatea noastră.
Tocmai că la „gunoi” și la depozitul de deșeuri se întâmplă lucrurile cele mai „interesante”.
Mirosul neplăcut este un semn că deșeurile alimentare au luat o cale greșită. Depozitele de gunoi nu dispun de condiții potrivite pentru ca acestea să fie compostate, astfel resturile noastre pur și simplu putrezesc, degajând în atmosferă metan și alte gaze cu efect de seră. „Datorită” resturilor alimentare și a altor deșeuri organice, gunoiștile au un miros atât de neplăcut, iau foc ușor… și contribuie atât de mult la schimbările climatice, poluând, concomitent, aerul, solul și apa.
În medie, deșeurile organice reprezintă aproximativ jumătate din totalitatea „gunoiului” generat de populație. Conform statisticilor de la ABS Recycling, care până de curând sortau aproximativ jumătate din deșeurile Chișinăului, ponderea deșeurilor organice constituie 60%*. În 2018, la Chișinău au fost colectate 194155 tone de deșeuri, iar jumătate din acestea ar fi putut transformate în îngrășăminte! Mai exact, la Chișinău, generăm aproximativ 300 de kilograme de deșeuri per capita anual, ceea ce înseamnă aproximativ 180 de kilograme de materie organică! Desigur, nu este vorba doar despre resturi alimentare, dar ponderea lor este cu adevărat mare.
În același timp, în spațiul public de la noi, practic nu se vorbește despre cum am putea reduce „contribuția” noastră la depozitele de deșeuri în acest context. Toată lumea a auzit despre colectarea separată, despre reciclarea sticlei, hârtiei, plasticului, metalului, chiar și a deșeurilor electronice; containerele pentru acestea nu sunt încă peste tot, dar ele există. Dar cum procedăm cu materia organică, care deseori se amestecă cu deșeurile reciclabile? În primul rând, nu toată lumea sortează deșeurile. Mulți aruncă tot gunoiul împreună într-un singur container obișnuit. Unii aruncă gunoi nesortat în containerele destinate sticlei, plasticului sau hârtiei – pentru că, de ce nu? Ca urmare, devine dificilă, și uneori chiar imposibilă, sortarea și prelucrarea deșeurilor care ar fi putut evita să ajungă la groapa de gunoi.
În medie, deșeurile organice reprezintă aproximativ jumătate din totalitatea „gunoiului” generat de populație. Conform statisticilor de la ABS Recycling, care până de curând sortau aproximativ jumătate din deșeurile Chișinăului, ponderea deșeurilor organice constituie 60%*. În 2018, la Chișinău au fost colectate 194155 tone de deșeuri, iar jumătate din acestea ar fi putut transformate în îngrășăminte! Mai exact, la Chișinău, generăm aproximativ 300 de kilograme de deșeuri per capita anual, ceea ce înseamnă aproximativ 180 de kilograme de materie organică! Desigur, nu este vorba doar despre resturi alimentare, dar ponderea lor este cu adevărat mare.
În același timp, în spațiul public de la noi, practic nu se vorbește despre cum am putea reduce „contribuția” noastră la depozitele de deșeuri în acest context. Toată lumea a auzit despre colectarea separată, despre reciclarea sticlei, hârtiei, plasticului, metalului, chiar și a deșeurilor electronice; containerele pentru acestea nu sunt încă peste tot, dar ele există. Dar cum procedăm cu materia organică, care deseori se amestecă cu deșeurile reciclabile? În primul rând, nu toată lumea sortează deșeurile. Mulți aruncă tot gunoiul împreună într-un singur container obișnuit. Unii aruncă gunoi nesortat în containerele destinate sticlei, plasticului sau hârtiei – pentru că, de ce nu? Ca urmare, devine dificilă, și uneori chiar imposibilă, sortarea și prelucrarea deșeurilor care ar fi putut evita să ajungă la groapa de gunoi.
Dacă deșeurile organice ar fi fost apreciate la justa valoare, acestea nu ar mai fi o problemă, ci o resursă extrem de valoroasă.
Acestea nu pot fi folosite doar la compost (deși imaginați-vă, zeci de mii de tone de îngrășăminte anual – un adevărat cadou pentru solurile noastre, care constant își pierd din fertilitate), dar și pentru producția biogazului. Cu alte cuvinte, resturile alimentare sunt, de asemenea, o sursă potențială de energie regenerabilă. Cu toate acestea, colectarea separată a materiei organice necesită mult mai mult efort, decât separarea plasticului, de exemplu. Prin urmare, aceasta continuă să fie depozitată la gunoiști.
Totuși, când vine vorba despre resturile alimentare, nu este doar o chestiune de ce se întâmplă cu acestea după aruncare. Prima asociere este, desigur, despre resturi de legume tăiate sau coji, deși cea mai mare parte a acestor deșeuri o constituie produsele alimentare expirate sau pur și simplu nemâncate. Mâncare uitată sau neterminată: bananele prea coapte, pâinea mucegăită, smântâna expirată. Aici se includ și alimentele care nu au ajuns să fie cumpărate – magazinele și piețele oferă mult mai multe produse, de regulă, decât noi reușim să cumpărăm. De asemenea, există anumite produse, preponderent e vorba despre legume și fructe, care nu se cumpără din cauza aspectului neatractiv, fie e vorba despre morcovi curbați, mere pătate… uneori aceste produse nici măcar nu ajung pe rafturi.
Toate acestea puse la un loc, crează o imagine destul de tristă, în care aproximativ o treime din totalul alimentelor produse în lume se risipesc. Dacă ne referim la fructe și legume, atunci jumătate din tot ce se cultivă anual este aruncat. Tone de alimente ajung să fie produse în zadar, consumând energie, apă, defrișând păduri, etc.
Totuși, când vine vorba despre resturile alimentare, nu este doar o chestiune de ce se întâmplă cu acestea după aruncare. Prima asociere este, desigur, despre resturi de legume tăiate sau coji, deși cea mai mare parte a acestor deșeuri o constituie produsele alimentare expirate sau pur și simplu nemâncate. Mâncare uitată sau neterminată: bananele prea coapte, pâinea mucegăită, smântâna expirată. Aici se includ și alimentele care nu au ajuns să fie cumpărate – magazinele și piețele oferă mult mai multe produse, de regulă, decât noi reușim să cumpărăm. De asemenea, există anumite produse, preponderent e vorba despre legume și fructe, care nu se cumpără din cauza aspectului neatractiv, fie e vorba despre morcovi curbați, mere pătate… uneori aceste produse nici măcar nu ajung pe rafturi.
Toate acestea puse la un loc, crează o imagine destul de tristă, în care aproximativ o treime din totalul alimentelor produse în lume se risipesc. Dacă ne referim la fructe și legume, atunci jumătate din tot ce se cultivă anual este aruncat. Tone de alimente ajung să fie produse în zadar, consumând energie, apă, defrișând păduri, etc.
Ce facem cu această situație?
În primul rând, este important să cumpărăm și să consumăm produsele alimentare conștient. Să nu umplem frigiderul până la maximă capacitate, când riscul că ceva se va strica sau pierde devine foarte mare. Rațional ar fi să cumpărăm exact atât cât putem mânca. Depozitarea corectă a alimentelor este un alt aspect important. Să avem grijă ca acestea să nu veștezească sau mucezească. Și, nu în ultimul rând, să alegem nu doar produsele cu un aspect impecabil.
În al doilea rând, când acumulați un surplus de alimente sau mâncare, o puteți oricând împărtăși cu cei care au nevoie de ea! În Moldova, această practică nu este deocamdată foarte răspândită, dar puteți oricând contribui la dezvoltarea acesteia – de exemplu, alăturându-vă comunității ”Mâncare gratuită – Foodsharing” din Chișinău. Misiunea acestui grup sună în felul următor: „Împărțim mâncarea. Salvăm mâncare de la risipă. Luptăm cu supraconsumul. Foodsharing Chișinău”. Puteți, de asemenea, să vă serviți vecinii, prietenii sau colegii – poate cineva din ei pur și simplu nu are timp să ajungă la magazin sau să gătească ceva?
În al treilea rând, dacă alimentele totuși au devenit „deșeuri”, acestea pot și ar trebui colectate separat și compostate – adică transformate în îngrășăminte. Există multe metode de compostare – compost cald sau rece, vermicompost etc. Dar ce fac orășenii? Deșeurile pot fi „conservate”, folosind metoda bokashi: deșeurile alimentare se colectează în găleți speciale, fiecare strat fiind presărat cu tărâțe speciale pe care trăiesc bacteriile anaerobe și drojdii. În așa fel, deșeurile nu putrezesc și nu emit mirosuri neplăcute. Dacă procesul merge corect, conținutul găleții miroase a castraveți murați și poate fi depozitat o lungă perioadă de timp, până când apare o ocazie să eliminați compostul în sol, unde resturile alimentare vor fi amestecate cu alte reziduuri organice și procesul de transformare a acestora în îngrășăminte valoroase va fi încheiat.
Și, desigur, este important să comunicați celor din jur despre importanța consumului rațional și conștient de produse alimentare.
În al doilea rând, când acumulați un surplus de alimente sau mâncare, o puteți oricând împărtăși cu cei care au nevoie de ea! În Moldova, această practică nu este deocamdată foarte răspândită, dar puteți oricând contribui la dezvoltarea acesteia – de exemplu, alăturându-vă comunității ”Mâncare gratuită – Foodsharing” din Chișinău. Misiunea acestui grup sună în felul următor: „Împărțim mâncarea. Salvăm mâncare de la risipă. Luptăm cu supraconsumul. Foodsharing Chișinău”. Puteți, de asemenea, să vă serviți vecinii, prietenii sau colegii – poate cineva din ei pur și simplu nu are timp să ajungă la magazin sau să gătească ceva?
În al treilea rând, dacă alimentele totuși au devenit „deșeuri”, acestea pot și ar trebui colectate separat și compostate – adică transformate în îngrășăminte. Există multe metode de compostare – compost cald sau rece, vermicompost etc. Dar ce fac orășenii? Deșeurile pot fi „conservate”, folosind metoda bokashi: deșeurile alimentare se colectează în găleți speciale, fiecare strat fiind presărat cu tărâțe speciale pe care trăiesc bacteriile anaerobe și drojdii. În așa fel, deșeurile nu putrezesc și nu emit mirosuri neplăcute. Dacă procesul merge corect, conținutul găleții miroase a castraveți murați și poate fi depozitat o lungă perioadă de timp, până când apare o ocazie să eliminați compostul în sol, unde resturile alimentare vor fi amestecate cu alte reziduuri organice și procesul de transformare a acestora în îngrășăminte valoroase va fi încheiat.
Și, desigur, este important să comunicați celor din jur despre importanța consumului rațional și conștient de produse alimentare.
Acest articol a fost realizat cu ajutorul financiar al Uniunii Europene. Conținutul articolului este responsabilitatea exclusivă a EcoVisio și nu reflectă neapărat opiniile Uniunii Europene.
Caricaturile sunt realizate în cadrul proiectului Covid-19: Rezistența și Durabilitatea Societății Civile, finanțat de Uniunea Europeană/ European Union in the Republic of Moldova și implementat de EcoVisio cu suportul ERIM în Moldova – IREX Europe.
*date preluate din articolul “Drumul întortocheat al deșeurilor municipale (în cifre)”, publicat de asociația PrimăriaMEA, citând “Studiul de fezabilitate pentru implementarea Parteneriatului Public – Privat. Optimizarea serviciului de management al deșeurilor prin concesionarea sortării deșeurilor solide în mun. Chișinău”(2019).
Caricaturile sunt realizate în cadrul proiectului Covid-19: Rezistența și Durabilitatea Societății Civile, finanțat de Uniunea Europeană/ European Union in the Republic of Moldova și implementat de EcoVisio cu suportul ERIM în Moldova – IREX Europe.
*date preluate din articolul “Drumul întortocheat al deșeurilor municipale (în cifre)”, publicat de asociația PrimăriaMEA, citând “Studiul de fezabilitate pentru implementarea Parteneriatului Public – Privat. Optimizarea serviciului de management al deșeurilor prin concesionarea sortării deșeurilor solide în mun. Chișinău”(2019).
Citește și
Navigare
Contacte
str. Alexei Mateevici 71
faradeseuri@gmail.com
Social media