Ce este fast fashion și de ce ar trebui să ne dezicem de acest concept?

Fast fashion – concept de îmbrăcăminte la modă, ieftină, care ia ideile din podium sau din cultura celebrităților și le transpune cu o viteză vertiginoasă în articolele vestimentare ale marilor branduri.

În zilele noastre oamenii sunt obișnuiți să cumpere și să posede multe haine. Totuși, având dulapurile ticsite cu ïmbrăcăminte, deseori simțim că nu e suficient. Motive pentru care oamenii fac cumpărături negândite sunt multe: fie că trăiesc sub dictatura modei, fie că se compară permanent cu cei din jur. Ciudat, dar unora le e rușine să poarte aceeași haină mai mult de un sezon sau, uneori, mai mult de o dată.

Această practică este specifică mai ales femeilor: „Nu voi mai purta rochia asta, am fost văzută în ea deja!” Sau: „Mi-e rușine să port articole din sezonul trecut”. Astfel, ne angajăm într-o goană vicioasă, având dulapurile pline cu colecțiile trecute, dar mereu râvnind spre hainele nou apărute pe rafturile magazinelor. Puțini totuși se întreabă despre ce se află în spatele acestei industrii:

Potrivit Băncii Mondiale, industria modei produce mai mult carbon decât zborurile internaționale și transportul maritim la un loc. Fiind responsabilă de până la 10% din totalul emisiilor de carbon ale omului, industria modei mai și este al doilea cel mai mare consumator de apă din lume, și poluează oceanele cu microplastic.

Iată cele mai importante consecințe ale fast fashion asupra planetei.

Pe măsură ce consumatorii din întreaga lume cumpără tot mai multe haine, piața articolelor ieftine și stilurilor noi se află în permanentă creștere, dăunând mediului înconjurător. Potrivit Business Insider, în 2014 oamenii au cumpărat în medie cu 60% mai multe articole vestimentare, în comparație cu anul ​​2000, în același timp, păstrând hainele cu 50% mai puțin timp. Din anul 2000 până astăzi producția articolelor vestimentare aproape s-a dublat.

În Europa, brandurile au trecut de la oferta medie de două colecții pe an în 2000, la cinci colecții în 2011. Unele oferă și mai multe. Zara produce 24 colecții pe an, în timp ce H&M între 12 și 16 colecții.

Zara factory

Rânduri de jachete în sediul Zara din Arteixo, Spania, octombrie 2018. Business Insider/Mary Hanbury Sursa: Parlamentul European

Majoritatea din aceste haine ajunge la gunoiști. În fiecare secundă echivalentul unui camion plin cu haine este incinerat sau depozitat.

Spălarea unor anumite tipuri de articole textile elimină în ocean circa 500.000 tone de microfibre, echivalentul a 50 de miliarde de sticle de plastic.

Până la 85% din textile sunt trimise anual la depozitele de gunoi. Este o cantitate enormă, suficientă pentru a umple Portul Sydney în fiecare an.

Sydney Harbour opera house australia

Portul Sydney luminat de apusul soarelui într-o zi de vară, Australia, 24 noiembrie 2018. REUTERS/David Gray

Producția multor țesături sintetice, de asemenea, afectează indirect mediul ambiant. De exemplu, la fabricare nylonul emite oxid de azot – gaz cu efect de seră de 300 de ori mai puternic decât dioxidul de carbon. Atât poliesterul, cât și nylonul se degradează la spălare, provocând acumularea microplasticului în sistemul acvatic. Spre deosebire de articolele calitative, hainele ieftine și de calitate proastă se uzează mult mai rapid.

Multe dintre aceste fibre sunt fabricate din poliester, un plastic care se regăsește în componența a aproximativ 60% din articolele vestimentare. Producția poliesterului elimină de două-trei ori mai mult carbon, decât producerea bumbacului, fiind un material care nu se degradează în ocean.

polyester yarn

Angajat lucrând la producția firelor de poliester la întreprinderea ”Svetlogorsk-Khimvolokno” din Svetlogorsk, Belarus, 25 mai 2016. REUTERS/Vasilii Fedosenko

Moda, de asemenea, contribuie la poluarea apei. Vopsirea textilelor este a doua cea mai mare sursă de poluare a apei din lume. Apa rămasă în urma procesului de vopsire este deseori deversată în șanțuri, râulețe sau râuri.

Muncitor vopsind fire textile la o fabrică la marginea orașului Agartala, capitala statului Tripura, India, 19 aprilie 2008. REUTERS/Jayanta Dey

Industria modei este al doilea cel mai mare consumator de apă din lume.

chennai water

Femeile colectează apă dintr-o gaură făcută în preajma lacului uscat din Chennai, India, unde în iunie 2019 toate robinetele orașului au secat. REUTERS/P. Ravikumar/Photo File

Potrivit raportului din 2017 al Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN), 35% din tot microplasticul – particule foarte mici de plastic care nu se biodegradează – au ajuns în ocean din țesăturile sintetice precum poliesterul. (UNEP)

Cum recunoaștem un brand de fast fashion?

Există câteva trăsături comune ale brandurilor fast fashion:

1. Mii de stiluri inspirate din ultimele tendințe ale modei.

2. Interval extrem de scurt între apariția unei tendințe sau a unui articol vestimentar în mass-media și regăsirea acestuia pe rafturi.

3. Producție offshore, unde forța de muncă este ieftină, salariile sunt minime, în lipsa oricăror drepturi muncitorești sau a securității. De regulă, cu lanțuri de aprovizionare complexe și netransparente, implicând scheme complicate de subcontractare.

4. Cantitate limitată per piesă vestimentară – idee lansată pentru prima dată de Zara. Din moment ce odată la câteva zile în magazin apar articole noi, cumpărătorii se obișnuiesc cu ideea că dacă nu cumpără un anumit lucru azi, cel mai probabil că nu îl vor mai găsi pe raft mâine.

5. Materie primă ieftină și de calitate proastă. Astfel, hainele se deteriorează vizibil doar după câteva purtări, ajungând rapid la coșul de gunoi.

În prezent, Moldova nu este asigurată nici cu echipamentul, nici cu tehnologia necesară pentru prelucrarea textilelor, acestea lipsind inclusiv în țările vecine. În același timp, tehnologiile existente în lume funcționează doar în cazul în care articolele textile sunt curate. În Moldova, majoritatea oamenilor aruncă hainele împreună cu restul deșeurilor. Aceast lucru înseamnă că îmbrăcămintea este considerată „contaminată” și rămâne doar să fie arsă.

Soluții: să cumpărăm haine doar în cazuri de nevoie stringentă și să prelungim viața acestora, împărțindu-le cu cei care au nevoie de ele. În prezent, în Moldova există mulți oameni care au nevoie de haine și încălțăminte. O altă soluție ar fi să nu cumpărăm haine și încălțăminte sintetice și de calitate proastă. Ați observat vreodată cât de repede se uzează pantofii sau pantalonii ieftini? Mai ecologic ar fi să adunăm niște bani și să procurăm lucruri mai scumpe, dar și de o calitate mai înaltă, purtându-le o perioadă mult mai îndelungată. Astfel, reușim să economisim atât banii, cât și resursele naturale ale planetei.

Acest articol a fost realizat cu ajutorul financiar al Uniunii Europene. Conținutul articolului este responsabilitatea exclusivă a EcoVisio și nu reflectă neapărat opiniile Uniunii Europene.