Deșeurile de Construcții și Demolări (DCD) - o problemă sau o comoară?!

În avânt după noile tendințe de modă, moldovenii se lasă pe mâna profesioniștilor sau optează ca individual să se apuce de reparații. Și una și alta dintre aceste alegeri, mai mult sau mai puțin, în consecință duc la creșterea cantității de deșeuri DCD.

Ce sunt așa-zisele DCDuri și ce se întâmplă cu ele odată ajunse la groapa de gunoi?!

Aceste deșeuri sunt rezultate în urma activităților de construire, de renovare, compoziția cărora conține resturi de materiale de construcții, produși chimici și alte materiale. Acestea devin problematice în mediu, cel mai frecvent fiind inerte și nebiodegradabile. Sunt grele, voluminoase și suprasolicită gropile de gunoi.
În prezența unor impurități în deșeuri, la intrarea în instalațiile de tratare (ghips, asfalt, lemn, cauciuc, plastic), acestea limitează posibilitățile de reutilizare a materialelor după tratare și/sau condiționează alegerea tehnologiei de reciclare potrivite.

Realitatea din Republica Moldova arată că localitățile Țânțăreni și Ghidighici în timp s-au transformat în adevărate gropi de gunoi, deși erau predestinate pentru a colecta, sorta și administra deșeurile.

Nefiind valorificate și la propriu amestecate toate tipurile de deșeuri organice și anorganice, acestea influențează negativ asupra factorilor de mediu. Gropile de gunoi au devenit încărcate cu deșeuri DCD, care conțin compuși foarte toxici cancerigeni, alergeni, compuși iritanți și compuși cu proprietăți toxice necunoscute. În urma depozitării prelungite, unele materiale nepericuloase pot deveni periculoase prin contactul cu diverși agenți poluanți. Astfel, îndepărtarea materialelor periculoase este importantă pentru a obține materiale necontaminate care pot fi apoi reciclate ușor.

Totuși, în cotidian problemele își caută soluțiile, iată care ar fi unele de combatere și de minimalizare a cantității de DCD-uri:
1
„100 de ani fără reparații” – evitarea demolărilor inutile;
2
Proiectarea și achiziționarea strict necesară cu materiale de construcție;
3
Utilizarea construcțiilor modulare sau prefabricate, care diminuează cantitatea de deșeuri pe șantier și care permite o dezasamblare ulterioară mai ușoară;
4
Utilizarea materialelor reciclate sau refolosite;
5
Utilizarea materiei prime și a tehnologiilor prietenoase mediului (Ex: lâna de oaie, plăci de fibră de lemn, vopsele și tencuieli ecologice);
6
Adoptarea unor politici de returnare a ambalajelor către furnizorii de materiale;);
7
Depozitarea atentă a materialelor pe șantier;
8
Alegerea unor procese de demolare controlată, care permit recuperarea și valorificarea materialelor de construcție (Ex: lemn, cărămizi, metale);
9
Evaluarea structurilor deja existente prin integrare în noi proiecte;
Guvernele a multor țări din UE și-au setat legi și bune practici întru valorificarea deșeurilor de construcții și demolări, care ar servi drept exemplu pentru Republica Moldova:

  • În România, firmele de construcții au obligația de sortare, reciclare, reutilizare și de eliminare a deșeurilor de pe șantiere. Cei care își realizează lucrări de construcție pot solicita serviciile firmelor sau a altor companii specializate pe acest domeniu.

  • La școala Fedballe din Danemarca a fost proiectată o extensie de 250 m2 folosind doar materiale naturale, printre care lemn și paie. Au fost proiectate și prefabricate piese modulare care sunt și ușor de utilizat. În locul producerii materialelor noi, a fost preluat un produs care este deja în câmp și care ar fi fost în mod normal ars, însă ei i-au oferit o nouă aplicare.

  • Un alt proiect inspirator este Kenoteq, din Marea Britanie, care a lansat K-Briq - o cărămidă de construcție mai durabilă și comprimată fără ardere. Produsul este format în proporție de 90% din deșeuri din construcții și demolări (beton, cărămidă și gips-carton). K-Briq generează mai puțin de o zecime din emisiile de carbon în fabricarea sa decât o cărămidă obișnuită. Arată și cântărește la fel ca o cărămidă normală și se comportă ca una de lut, dar oferă proprietăți mai bune de izolare. Aceste cărămizi pot fi produse în orice culoare.
Din punct de vedere al legislației, Republica Moldova dispune de careva acte normative precum: Legea Deșeurilor, Codul de practici în Construcții și Codul de practici în Construcții CP A.09.04:2014 - Gestionarea deșeurilor din construcții şi demolări. Aprobat și pus în aplicare prin ordinul Ministrului dezvoltării regionale și construcțiilor nr.107 din 28.07.2014 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr. XX, art. XX), cu aplicare din 01.01.2015.

Pe lângă acestea, în țară există câteva companii care oferă servicii de evacuare a deșeurilor de construcții, doar că reprezentanții acestora nu au fost dispuși să comunice cu reprezentantul Fără Deșeuri despre încotro merg și ce se întâmplă cu deșeurile colectate.

Acest articol a fost realizat cu ajutorul financiar al Uniunii Europene. Conținutul articolului este responsabilitatea exclusivă a EcoVisio și nu reflectă neapărat opiniile Uniunii Europene.
Caricaturile sunt realizate în cadrul proiectului Covid-19: Rezistența și Durabilitatea Societății Civile, finanțat de Uniunea Europeană / European Union in the Republic of Moldova și implementat de EcoVisio cu suportul ERIM în Moldova - IREX Europe
Citește și
Navigare
Contacte
str. Alexei Mateevici 71
faradeseuri@gmail.com
Social media