Economia Deșeurilor de la Nicoleta Zagorodniuc, tânăra care trăiește în unison cu natura!

Cumpără puțin și puțin aruncă. Acest proces numit „Economie” o ajută să consume critic deșeurile pe care le produce zilnic și să fie în relație cu natura.

Relația s-a născut acasă, în satul Step-Soci din raionul Orhei. Și ea continuă să crească la Facultatea de Știință și Ingineria Mediului, din cadrul Universității Babeș-Bolyai, acolo unde-și face studiile.

Nicoleta Zagorodniuc spune că gunoiul poate fi valorificat. În acest sens, vine cu sfaturi ușoare și practice pentru oamenii din ambele medii, fie că rural sau urban, dar și pentru Autorități.

M9: Despre Nicoleta Zagorodniuc se mai spune „Viața fără Deșeuri”.

Cum a apărut acest titlu?

Nicoleta:Într-adevăr, într-o vreme eram foarte preocupată în acest sens, acum aș spune  „viața cu mai puține deșeuri”. Cred că am moștenit o trăsătură de la tatăl meu care se numește „economie”, nu cumpăr prea mult, arunc mai puțin.

M9: Nicoleta, ce faci tu cu deșeurile pe care le produci zilnic?

Nicoleta: Cele pentru reciclare le sortez, resturile alimentare (organice)  le pre-compostez cu tărâțe Bokashi și le ducem la o stație de colectare aici în Chișinău. Puținul cu care nu pot să fac nimic îmi iau rămas bun de la el, știind că o să ne mai revedem în viața asta sau în cealaltă, luînd în considerare timpul descompunerii lor.

Înainte de pandemie, mai mergeam să-mi iau cafeaua în termosul meu, acum însă din păcate asta nu este posibil, dar un lucru mic posibil este să renunț la acel capac de plastic, fiind informată că nici paharul de carton nu se reciclează :), până la urmă îmi mai pun kofta în cui și-mi fac cafeaua acasă.

M9: „Republica Moldova – o mare groapă de gunoi” – ce poți să spui despre asta?

Nicoleta: Sună așa foarte bombastic, dar cam asta este direcția și nu doar pentru Moldova. În momentul în care într-o țară se importă mult, per ansamblu, se generează mult gunoi: ambalare excesivă, cutii, combustibili etc. Într-o țară cu o trasabilitate a deșeurilor, cu un sistem  de reciclare bine pus la punct, reglementat și monitorizat, situația este mai luminoasă. Pentru Moldova însă, metoda clasică și cel mai des folosită este cea de depozitare a gunoiului în așa-numitele „gropi de gunoi”, care cel mai des nu sunt autorizate și construite neconform. Motivul este simplu: mai puține resurse sunt necesare pentru o astfel de facilitate, decât pentru o stație de reciclare sau compostare. În momentul în care 80% din resturile aruncate sunt biodegradabile în țara noastră, acel „gunoi” poate fi defapt valorificat și devine o resursă.

M 9: Ce sfaturi practice, dar și ușoare poți să oferi oamenilor pentru ca ei să consume critic și să nu producă deșeuri exagerat?

Nicoleta: Lucrurile mici, care sunt înfăptuite constant sunt cele cu adevărat aducătoare de schimbări. În acest sens, aș propune:

  1. Optați pentru produsele cu mai puține ambalaje
  2. Susțineți producătorii locali, consumând un produs local nu încurajezi toate resursele implicate pentru aducerea lui din altă țară, ceea ce nu este puțin
  3. Cumpărați mai mult de la piață, unde majoritatea produselor pot fi găsite la vrac (fasole, mazăre, nuci, fructe uscate, semințe, produse lactate)
  4. Coaseți sau cumpărați pungi reutilizabile, cu care veți merge la magazin sau la piață, reutilizarea sacoșelor adunate în sertarul cu sacoșe în sacoșă e la fel de bună. Dacă sunteți suficient de inspirați, puteți lua și caserolele de acasă la cumpărături, pentru a procura carne, măsline, pește etc.

Un lucru foarte important este conștientizarea necesității cumpărării unor bunuri și alegerea lor. În cazul produselor electronice, să le alegem pe cele mai durabile, când se defectează, să le mai dăm o șansă reparându-le, sau întorcându-le producătorului care trebuie să dețină o politică de management a bunurilor uzate. În cazul textilelor, să mergem spre hainele din fibre naturale: bumbac, lână, in, mătase, cânepă etc.

Să nu uităm, că putem opta și pentru lucruri care nu sunt noi, dar într-o stare bună.

Studenților le propun să scrie și să printeze pe ambele părți ale colii, cumpărați mai des cărți de la anticariate.

M9: Cum oamenii de la oraș pot să composteze?

Nicoleta:Ceea ce se poate face este să îi contactați pe băieții de aici, pentru cele necesare compostării și tot ce trebuie știut despre compost. Puteți să vă cumpărați singuri un recipient ermetic pentru compostare. În Chișinău sunt câteva puncte de colectare a compostului, ceea ce este minunat, prin munca unor tineri de treabă. Din câte știu, în Moldova nu prea mai sunt astfel de puncte, totuși cunosc oameni de la orașe care pre-compostează acasă, în apartament și odată în lună îl transportă la rude, prieteni care nu stau la bloc și au rezervat în curte un astfel de loc.

M9: Ce sfaturi poți să oferi Autorităților?

Nicoleta: Este necesară amenajarea unor spații destinate punctelor de colectare a deșeurilor compostabile în fiecare localitate/oraș, cum este bunăoară la Chișinău și elaborarea unui plan de management și valorificare. În primul rând, este nevoie de o campanie de informare, ca oamenii să perceapă importanța acestei practici și să devină un lucru obișnuit, parte din viață.

M9: Vreau să te întreb dacă tu ai întâlnit oameni care pur și simplu aruncă gunoi pe drum, în parc etc. Daca da, atunci cum ai reacționat?

Nicoleta: În ultimul timp nu prea, dar am întâlnit persoane care ard frunzele în satul unde locuiam și asta cel puțin îmi pare la fel de îngrijorător, pentru că este vorba de resursele atmosferice, de calitatea aerului, de ceea ce respirăm. M-am apropiat, am întrebat de ce le ard, răspunsul fiind că nu au altceva de făcut cu ele. Am discutat, le-am povestit că sunt și alte metode, că ar putea să le împrăștie prin grădină, în jurul copacilor, la arbuști, ceea ce le-ar oferi un suport nutritiv și o plapumă de iarnă și nu ar îmbolnăvi lumea.

În mod normal, oamenii fac toate lucrurile astea nu dintr-o răutate, dar dintr-o necunoaștere a unei alternative, deaceea trebuie să ne apropiem cu bunătate.

M9 : Nicoleta, dacă ai un mesaj pentru cei care vor vedea acest interviu – you are welcome, acum e timpul potrivit să-l spui!

Nicoleta:O persoană îți devine apropiată după ce o cunoști, în proces de cunoaștere, la fel e și cu natura, cu cât ieșim mai des să vedem ce se mai întâmplă în parcul, în pădurea, pe lacul sau râul de lângă noi, începem să îndrăgim acele locuri, să ne întrebăm ce mai fac ele și cum putem să le protejăm.

Stau să îmi imaginez cum ar fi viața mea fără Valea Morilor, unde pe cale de consecință merg destul de des. Este necesară o apropiere a noastră de ceea ce este viu pe acest Pământ, în țara noastră, să devenim și să fim oamenii locului.

Recomand toate filmele lui Attenborough, cu care ne-a obișnuit atât de mult profesoara noastră de biologie. Țin minte încă la prima oră cum ne-a spus: ,,Eu sunt aici ca să vă dau din dragostea mea pentru ceea ce știu”.

A reușit.

Cu acest prilej, o poezie:

Cum lunca se așază lângă râu
și-i este spațiu pentru inundații
așa și noi curgem la vale,
sprijiniți de oameni dragi – niște diguri cu brațe.
Niciun râu natural nu este drept
Meandre
Riduri
Cearcăne
Sedimente
Toate.
În nucleul pământului e aceeași temperatură ca la suprafața soarelui
un sânge comun
fierbinte
desprinși din aceeași stea.
Cum de nu vedem
Cât de mult noi și ele ne asemănăm?

Sursa: http://moldova9.com/nicoleta-zagorodniuc-deseurile-pot-fi-valorificate-nu-cumpar-prea-mult-arunc-mai-putin/

Autor: Adriana Negru